PARTENERI

Revista Stiinta si Tehnica
cabinet psihologic sinziana burcea autism
blog autism sinziana burcea
Orange pen

Cine e Online

Avem 31 vizitatori online

Login Portal



Sondaj de opinie

Credeti ca Legea 213 din 2004 trebuie modificata ?
 
Vizite din Mai 2008
Web Counter
Website Hit Counter
PageRank
2009 Revista Presei [5]

 

 

 

REVISTA PRESEI 2009 [5]

 


Adevarata poveste a lui "Rain Man"

Camelia CIOBANU

Ziua, 24 decembrie

Savantul autist care a inspirat "Rain Man", film distins cu Oscar, iubit de critica si public in egala masura, a plecat intr-o lume mai buna. Kim Peek avea 58 de ani si, potrivit tatalui sau, a suferit in cursul zilei de sambata un atac de cord sever. A fost declarat mort la spitalul din Salt Lake City, Utah, orasul in care si-a petrecut intreaga sa viata. Fantastica poveste a vietii sale, geniul sau, ca si neputinta de a executa operatiuni simple cum ar fi imbracatul sau aprinsul luminii au fascinat o lume intreaga. Iar cazul sau a ajuns in atentia Nasa care a vrut sa descifreze "mecanismul" gratie caruia memoria savantul devenea si mai buna pe masura ce inainta in varsta.

Nascut in 1951, Kim Peek a fost diagnosticat cu retard mental sever, motiv pentru care parintii sai au fost indemnati sa-l interneze definitiv intr-o clinica de specialitate si sa-si vada mai departe de viata. Dar sotii Peek au respins categoric o asemenea varianta si au incercat sa-l creasca pe Kim, alaturi de ceilalti doi copii ai lor, intr-un mediu familial normal si sanatos.

Trei decenii mai tarziu, cinci universitati diferite il declarau pe Kim "mega-savant", geniu in adevaratul sens al cuvantului la 15 discipline diferite, de la istorie la literatura, geografie, matematica, sport, muzica, etc. Si culmea! Abilitatile sale sporeau pe masura ce avansa in varsta.

Tatal sau, Fran Peek, isi aminteste ca familia a remarcat extraordinarea capacitate de memorare a lui Kim cand acesta nu implinise inca doi ani. Ulterior, nu-i lua mai mult de o ora sa dea gata un volum, pe care aproape ca il memora cap-coada. Tehnica sa de lectura era stupefianta - citea pagina din stanga cu ochiul stang iar pagina din dreapta cu dreptul, putand astfel lectura doua pagini concomitent cu o viteza de 8-10 secunde. Se zice ca putea reda din memorie continutul a nu mai putin de 12.000 de carti. Memoria sa extraordinara - din ce in ce mai buna pe masura ce imbatranea - a atras atentia specialistilor de la Nasa care au incercat sa identifice "mecanismul" capacitatilor sale mentale iesite din comun.

Intalnirea cu Dustin Hoffman

Dar pe cat de fascinante si dezvoltate erau capacitatile sale intelecutale, pe atat de reduse erau cele motorii. A mers in picioare abia la varsta de patru ani si nu a reusit niciodata sa-si inchida singur nasturii, sa se imbrace sau sa aprinda lumina. Lipsa acestor abilitati a fost pusa pe seama unei afectiuni la nivelul cerebelului, responsabil cu coordonarea activitatilor motorii.

Intreaga sa viata a avut nevoie de ingrijire 24 de ore din 24, dupa cum preciza chiar tatal sau, in grija caruia Kim a ramas dupa divortul sotilor Peek, din 1975.

Parinte devotat pana in ultima zi de viata a fiului sau, Fran Peek a stiut intotdeauna cum sa incurajeze extraordinarele abilitati ale lui Kim. Genialul savant parea insa un introvertit incurabil. Intalnirea cu Dustin Hoffman i-a schimbat viata. Venit sa se documenteze pentru rolul sau din "Rain Man" (film in care a interpretat magistral personajul inspirat de Kim), Hoffman a descoperit ca barbatul genial (pe atunci in varsta de 37 de ani) isi ferea privirea atunci cand ii vorbea. Celebrul actor l-a sfatuit pe Fran Peek sa nu-si mai tina fiul ascuns. "Domnul Hoffman m-a pus sa-i promit ca il voi imparti cu restul lumii. Si la scurt timp a inceput sa se invete cu oamenii", a povestit Fran.

Succesul avut de "Rain Man" in 1988 si cele patru premii Oscar cu care a fost rasplatita pelicula l-au adus si pe Kim in centrul atentiei. Iar Fran Peek si-a respectat cuvantul dat in fata lui Hoffman. L-a lasat pe Kim sa le vorbeasca oamenilor si sa-si dezvaluie adevarata personalitate. Nenumaratele aparitii publice, dialogul cu admiratorii sai l-au ajutat sa fie mai increzator in el insusi, sa-si depaseasca timiditatea manifestata in fata persoanelor necunoscute si chiar sa dobandeasca un anumit simt al umorului.

A reusit sa spulbere un mit

Cel care l-a descoperit pe Kim Peek si a adus in atentia opiniei publice incredibila si fascinanta personalitate a acestuia este Barry Morrow, scenarist si producator american. Marrow, care s-a atasat pentru totdeauna de Kim, l-a intalnit in 1984 la Arlingon, Texas, in cadrul unui congres. Abilitatea tanarului de a retine tot ce auzea i-a atras atentia. Patru ani mai tarziu, "Rain Man", povestea genialului tanar autist Raymond Babbitt, inspirata de Kim Peek, a fost transformata in scenariu de film. Ulterior, Morrow s-a declarat absolut uluit si incantat de trasformarea suferita de genialul savant, odata cu iesirea sa la rampa determinata de succesul filmului. "Ador felul in care a inflorit. Pur si simplu a spulberat mitul potrivit caruia oamenii si mai ales cei cu dizabilitati psihice nu se schimba", a conchis Morrow. Obiectul favorit al lui Kim era statueta pe care Marrow o primise, gratie scenariului pentru "Rain Man", la editia Oscarurilor din 1989. Scenaristul i-o facuse cadou iar Kim nu pleca niciodata intr-o calatorie fara ea. Vorbele rostite de Kim cu patru ani in urma rezuma un destin absolut fabulos: "cand m-am nascut, nu mi s-au dat mai mult de 14 ani de viata. Dar iata-ma astazi aici, la 54 de ani. Si celebru pe deasupra!". Nu a manifestat niciodata inclinatii romantice, nu s-a indragostit si nici casatorit vreodata.


Reteta pentru imbunatatirea IQ-ului: petreceti o ora pe zi pe Internet!

Ziua, 13 decembrie

IQ-ul mediu este in crestere in mod constant si direct proportional cu avansarea culturii digitale

In ciuda avertismentelor cu privire la efectele daunatoare ale epocii digitale asupra dezvoltarii creierului, navigarea pe Internet poate stimula memoria si cresterea IQ-ului, conform oamenilor de stiinta americani, scrie, duminica, dailymail.co.uk.

Cercetatorii de la Universitatea din California, Los Angeles, au comparat creierul unor voluntari de varsta mijlocie care foloseau Internetul foarte rar inainte si dupa ce au fost pusi sa faca cautari pe web timp o ora, in fiecare zi. Dupa cinci zile, zone ale cortexului prefrontal, care controleaza capacitatea de a lua decizii si de a integra informatii complexe, a devenit mult mai activa.

"Aceste domenii au fost destul de inactive la inceputul experimentului nostru", a spus Gary Small, profesor de psihiatrie si bio-stiinte comportamentale la UCLA si coordonatorul studiului. Dupa cinci zile, creierul voluntarilor a fost la fel de activ ca cel al celor care folosesc Internetul cu regularitate. Aceasta cercetare demonstreaza ca IQ-ul mediu este in crestere in mod constant si direct proportional cu avansarea culturii digitale", a mai spus cercetatorul.

Utilizarea excesiva poate deteriora abilitatile interpersonale

Chiar si activitati monotone, cum ar fi sortarea prin intermediul email-urile, pot stimula capacitatea de luare a deciziilor. Dar exista si unele efecte negative. Utilizarea pe termen lung a computerului poate avea un efect profund asupra modului in care cred, simt si se comporta oamenii. "In timp ce utilizarea Internetului poate spori capacitatea de prelucrare a informatiilor si rapiditatea in luarea deciziilor, utilizarea excesiva poate deteriora abilitatile interpersonale, duce la deficit de atentie si la o capacitate redusa de a forma relatii umane", avertizeaza profesorul.


Portretul românului: corupt şi hoţ, dar responsabil. Cum ne văd adolescenţii

Gandul, 11 decembrie

17% dintre adolescenţi îi consideră pe români optimişti, patrioţi, maturi şi mândri

Corupţia şi hoţia sunt cele mai mari defecte ale românilor, relevă un studiu realizat recent printre adolescenţii români. Liceenii însă găsesc şi calităţi conaţionalilor, menţionând responsabilitatea ca fiind cea mai importantă dintre ele, potrivit aceleiaşi cercetări. Rezultatele au fost publicate în "Barometrul Adolescenţei", realizat de către Cult Market Research în perioada 1 - 20 noiembrie, pe un eşantion de 1290 de elevi de clasa a XII-a din liceele naţionale.

Potrivit acestuia, pentru adolescenţi a fost mai simplu să aleagă o caracteristică negativă pentru români, 85% dintre ei indicând defecte ale populaţiei şi 70% o calitate specifică propriului popor. Astfel, 20% dintre cei intervievaţi au enumerat drept trăsături naţionale corupţia şi hoţia, calităţi ce s-au detaşat de alte defecte enumerate de adolescenţi. Când a trebuit să enumere cea mai importantă calitate, 10% dintre liceenii de clasa a XII-a au indicat responsabilitatea, 9% sociabiltatea, iar 8% optimismul.

Lăudăroşi, neserioşi, invidioşi

Potrivit iniţiatorilor studiului, defectele şi calităţile indicate de către liceeni au fost grupate după o structură psihosociologică în cinci categorii: stilul expresiv, stilul interpersonal, stilul de muncă, stilul emoţional şi stilul intelectual. Astfel, calităţile românilor pe care tinerii le-au indicat se încadrează în mare parte în stilul interpersonal: 20% dintre calităţile enumerate se referă la sociabilitate, toleranţă, ospitalitate, altruism. Ca stil expresiv, 17% dintre adolescenţi îi văd pe români optimişti, patrioţi, maturi, mândri, iar calităţile după stilul de muncă sunt: responsabilitatea (10%) în timp ce 3 % s-au referit la hărnicie sau la spiritul întreprinzător.

Cele mai multe defecte identificate de către elevi se referă tot la stilul interpersonal, peste 27% dintre caracteristicile negative fiind incluse în această categorie. Astfel, românii sunt percepuţi ca fiind hoţi, lăudăroşi, neserioşi, uşor de manipulat, invidioşi. "Aproape un sfert dintre defectele enumerate ţin de stilul de muncă al românilor: corupţi, leneşi, ineficienţi, iresponsabili", se arată în studiul citat de Mediafax.

6% dintre liceeni îi consideră pe români frumoşi

Responsabilitatea, calitate principală a românilor, este indicată într-o măsură mai mare de către fete (12%) decât de băieţi (6%). De asemenea, aproape 8% dintre elevi au indicat drept calitate a românilor frumuseţea, faţă de doar 2% dintre fete. De altfel, băieţii şi fetele au percepţii diferite în privinţa defectelor. Astfel, corupţia este indicată de către 21% dintre băieţi şi de 11% dintre fete, care vorbesc însă într-o mai mare măsură despre hoţie decât băieţii atunci când se referă la principalul defect al românilor. De asemenea, liceenele consideră într-o mai mare măsură decât băieţii că românii sunt lăudăroşi (6% comparativ cu 3%). Studiul, realizat pe un eşantion naţional, are o marjă de eroare de + 2,9% la o probabilitate de 95%. (D.M.)


Primii nascuti sunt cei mai egoisti copii

Ziua, 10 decembrie

Primii nascuti sunt mai egoisti si mai putin cooperanti decat ceilalti micuti, potrivit unui studiu recent. Se pare ca nasterea unui frate sau a unei surori mai mici are un impact pe termen lung asupra personalitatii copilului mai mare, care ajunge sa fie foarte precaut cand vine vorba de persoanele din jurul sau, titreaza, joi, "Mail Online".

Cercetatorii francezi au rugat un grup de barbati si femei sa ia parte intr-un joc financiar creat pentru a evalua cooperarea lor. Ei au jucat in perechi si au avut acelasi numar de euro la inceput. Jucatorul A era rugat sa-i dea o suma jucatorului B. Banii donati isi dublau apoi valoarea si cel de-al doilea era rugat sa dea ii inapoieze. Totusi exista riscul ca jucatorul B sa returneze mai putini bani decat cei primiti sau deloc, ceea ce insemna ca primul e mai credul decat al doilea.

Peste 400 de voluntari au luat parte la joc, dintre care 178 nascuti primii in familie, 48 veniti apoi, 125 mezini si 66 singuri la parinti. Astfel, cercetatorii au observat ca primii nascuti erau mai egoisti si inapoiau mai putini bani cu pana la 25% jucatorului A. In mod surprinzator, cei singuri la parinti au fost la fel de generosi ca si copiii nascuti ultimii sau la mijloc, dupa cum arata studiul realizat de Universitatea Montpelier.

Specialistii au pus schimbarea primilor nascuti pe seama faptului ca, pana la un moment dat, ei au fost centrul universului parintilor lor. Apoi, pusi in situatia de a renunta la statutul de cel mai important copil, ei au devenit mult putin increzatori in altii. Tot ei sunt si mai conservatori, incordati, chiar nervosi si anxiosi.

Totusi, potrivit cercetatorilor francezi, primii nascuti sunt si cei care au cel mai mare IQ, iar asta se datoreaza, in mare, faptului ca parintii lor le acorda lor toata atentia, pana la venirea celorlati copii. Spre deosebire de ei, mezinii sunt mai cooperativi, neconventionali si fac mai bine fata stresului.


Antidepresivele va pot schimba personalitatea

Ziua, 9 decembrie

Utilizarea antidepresivelor poate schimba aspecte ale personalitatii unui individ, a concluzionat un studiu recent, scrie, miercuri, guardian.co.uk. Medicamentele pot ridica starea de spirit a unei persoane. Cercetatorii au constatat ca tendintele oamenilor pentru a fi nevrotici sau extravertiti se schimba chiar mai mult decat starea de spirit, in timpul tratamentului antidepresiv.

Antidepresivele sau inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei sunt utilizate pentru tratamentul depresiei. Ele au rolul de a spori cantitatea de serotonina, substanta chimica ce ajuta la raspandirea mesajelor in jurul creierului. Medicii credeau anterior ca antidepresivele ridica starea de spirit, prin cresterea serotoninei. Desi oamenii s-au simtit mai sociabili in urma tratamentului si nu se suparau atat de usor, acest lucru a fost vazut ca un efect secundar al antidepresivelor, nu ca o schimbare in personalitatea lor de baza. Dar cercetatorii sunt acum interesati daca marirea cantitatii de serotonia schimba trasaturile de personalitate, ceea ce duce la imbunatatirea starii de spirit a oamenilor, mai degraba decat invers.

La cercetare au participat trei grupe de pacienti. Un grup a primit un antidepresiv denumit Seroxat, un alt grup a luat un placebo iar al treilea grup a urmat o terapie cognitiva, un tratament ce presupune comunicare si socializare.

Oamenii tratati cu antidepresive sau prin terapie au fost mai putin deprimati, mai putin nevrotici si mai extravertiti. Interesant este ca persoanele tratate cu medicamente placebo, au fost, de asemenea, mai putin depresive, insa personalitatea lor nu s-a schimbat.

Folosind masuratori standard pentru trasaturi de personalitate si simptome depresive, cercetatorii au descoperit ca schimbarile de personalitate pentru indivizii tratati cu Seroxat au fost foarte mari. Si, mai mult de atat, cei care au luat antidepresive au avut cele mai mici riscuri de a deveni depresivi din nou, in cursul anului urmator.


Internetul ascunde monştri

Radu Pircă

Cotidianul, 7 decembrie

Internetul e unul dintre cele mai periculoase locuri. Ce puteţi păţi? Să vi se viruseze calculatorul. Să vi se fure PIN-ul. Să fiţi victima unui viol. Să cădeţi în mâinile unui ucigaş în serie.

În ultimii 15 ani, doar în Statele Unite au avut loc 400 de omucideri legate într-un fel sau altul de net. De obicei, ucigaşii îşi cunosc victimele pe forumuri, în reţele sociale, pe site-uri de întâlniri online sau în timpul unor jocuri în reţea.

În ianuarie 1996, George Hemenway l-a agăţat pe Jesse Unger pe un site de întâlniri gay online. L-a convins să vină la el acasă, unde l-a ucis cu trei focuri de armă. A chemat apoi doi prieteni cunoscuţi pe acelaşi site ca să-l ajute să scape de cadavru. A fost prima crimă “online” celebră. Autorităţile americane nu ştiau însă că în acel moment exista deja un ucigaş în serie pe net care omorâse şase femei.

Numele său era John Edward Robinson şi tocmai descoperise că cel mai bun mod pentru a găsi noi victime fără a fi descoperit erau chaturile online. A fost prins abia în 2002, după ce folosise Internetul pentru a întâlni o femeie paralizată căreia i-a promis că va avea grijă de ea şi de fiica ei de 15 ani. Cadavrele lor au fost descoperite ani mai târziu într-un depozit închiriat de Robinson.

Criminalii online nu sunt un fenomen specific Statelor Unite. Italianul Francesco Matta a fost părăsit de soţie după ce aceasta a dat de primul ei iubit pe un site dedicat regăsirii vechilor prieteni. Matta a folosit site-ul pentru a-l găsi pe amantul nevestei sale, pe care apoi l-a înjunghiat în faţa acesteia. Germanul Armin Meiwes a anunţat pe net că e în căutarea unei victime cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani pe care o va tranşa şi o va mânca. A apărut rapid un doritor, iar Meiwes s-a înregistrat în timp ce îl măcelărea încet. L-a pus apoi la congelator şi l-a mâncat treptat în următoarele zece luni. Japonezul Hiroshi Maue a folosit chaturi online pentru persoanele cu tendinţe suicidale ca să-şi cunoască victimele, pe care apoi le strangula în maşină pentru a obţine plăcere sexuală. David Heiss, un gamer german, i-a ucis din gelozie pe administratoarea reţelei de jocuri online unde intra zilnic şi pe prietenul ei.

Cei mai mulţi monştri se ascund însă pe site-urile de întâlniri. Ei ştiu că găsesc aici persoane singure, în căutarea unui partener de viaţă sau a unei aventuri de-o noapte, pe care le abordează, iar apoi le ucid - fie pentru a le jefui, fie pentru simpla plăcere a crimei, fie, spun unii, din curiozitate. Reţeaua de întâlniri şi anunţuri Craigslist este favorita lor, deoarece e foarte uşor să-ţi păstrezi anonimatul: doar în ultimii doi ani, şase americani au fost condamnaţi pentru uciderea unor persoane cunoscute pe acest site.

La noi nu a avut loc încă nici o crimă online, dar poliţia anchetează mai multe violuri asupra unor tinere cunoscute în reţele sociale. Pericolul generat de anonimitatea pe Internet e însă pe măsura tentaţiei pe care le-o oferă potenţialilor criminali...


Adolescentii activi fizic, mai inteligenti decat cei sedentari

Buna ziua Iasi, 5 decembrie 2009

Adolescentii care fac sport cu regularitate tind sa fie mai inteligenti decat cei cu un stil de viata sedentar, potrivit unui studiu suedez publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences, informeaza Reuters. Cercetatorii de la Institute of Medicine din cadrul Universitatii din Göteborg (Suedia) au dorit sa afle daca exercitiile de aerobic sau cele de fitness cardiovascular si puterea musculara sunt asociate cu inteligenta si cu statutul socioeconomic din viitor al adolescentilor. Ei au analizat o serie de teste fizice si de inteligenta la care au participat 1,2 milioane barbati suedezi, nascuti intre anii 1950 si 1976, in momentul luarii lor in evidenta pentru serviciul militar, la varsta de 18 ani. Cercetatorii au analizat si rolul avut de influentele genetice si familiale, monitorizand scorurile obtinute de fratii acestor candidatii si, de-a lungul timpului, legatura dintre scorurile initiale si succesul avut la varsta mijlocie, care ia in considerare factori precum nivelul educational si satisfactiile profesionale. Cercetatorii, coordonati de medicul Georg Kuhn, au declarat ca rezultatele acestui studiu demonstreaza o legatura puternica intre practicarea exercitiilor de fitness cardiovascular si dezvoltarea inteligentei, dar nu si intre exercitiile de intarire a muschilor si nivelul inteligentei. Posibilitatea compararii scorurilor obtinute de gemeni a fost o alta realizare importanta a acestui studiu, care le-a permis cercetatorilor suedezi sa elimine influentele genetice, sociale si familiale. Georg Kuhn a explicat ca la acest studiu au participat cateva mii de gemeni, iar oamenii de stiinta au putut sa constate ca, in medie, fratele mai activ din punct de vedere fizic avea si un coeficient de inteligenta mai ridicat. Cercetatorii au afirmat, totodata, ca, in acest moment, nu pot preciza daca baietii activi tind sa fie mai inteligenti sau daca baietii inteligenti tind sa fie mai activi din punct de vedere fizic si ca pentru clarificarea acestei chestiuni sunt necesare mai multe studii suplimentare.


Studiu-surpriză: Cei mai sănătoşi la minte din Europa

Victor Popescu

Cotidianul, 3 decembrie 2009

Frecvenţa depresiilor şi a tulburărilor anxioase în România este sub jumătate faţă de restul lumii, arată un studiu publicat recent. Specialiştii în sănătate mintală susţin, însă, că cifra este eronată şi că cercetarea prezintă hibe metodologice.

De-a lungul vieţii, 13,4% din români suferă de cel puţin o tulburare mintală, rezultă dintr-un studiu publicat recent în revista „Management de sănătate mintală“ nr. 3/2009. Astfel, 6,9% din români se confruntă măcar o dată în viaţă cu fobii sau atacuri de panică, în vreme ce 4,3% suferă de depresie şi de alte tulburări de dispoziţie. Dependenţa şi abuzul de droguri şi alcool „lovesc“ numai 3,4% din români, se arată în studiul realizat între 2005 şi 2007 pe 2.537 de subiecţi, sub coordonarea cercetătoarei Silvia Florescu de la Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar din Bucureşti.

La o privire comparativă, rezultatele sunt surprinzător de optimiste.

Un raport din acest an al Parlamentului European arăta că „una din patru persoane este afectată de o formă de tulburare psihică cel puţin o dată în viaţă“ şi „se estimează că, până în 2020, depresia va fi cea mai frecventă boală din lumea dezvoltată“. Directorul medical al Spitalului de Psihiatrie „Al. Obregia“ din Capitală, dr. Radu Mihăilescu, afirmă că este imposibil ca prevalenţa pe viaţă a tulburărilor mintale din România să fie la 13,4%, de vreme ce în restul lumii „se admite că prevalenţa este cam aceeaşi, între 30 şi 33 de procente“. Psihiatrul oferă şi motivul pentru care numărul îmbolnăvirilor este oarecum egal răspândit pe glob, mai ales în cazul patologiilor severe, de tipul schizofreniei sau demenţelor: „Aceste boli sunt preponderent biologice şi nu există, teoretic, nici un motiv să fie mai frecvente într-o parte a globului faţă de alte regiuni“, argumentează psihiatrul.

Un sondaj realizat în 2005, de organizaţia Mental Health Europe, arăta că peste 27% din europeni suferă de cel puţin o formă de boală mintală pe parcursul unui an. Psihiatrul Radu Mihăilescu spune că, la noi, cifrele ar putea fi chiar mai mari: „Într-o societate marcată de factori de stres economic şi social, în care există o seamă de tulburări legate de abuzul de substanţe, e de aşteptat ca anumite patologii să fie exprimate mai frecvent aici decât în alte regiuni“. Dr. Mihăilescu a făcut, de altfel, parte dintr-un grup de cercetători care, la finele anilor ’80, a realizat un studiu similar („Titan 2“) dedicat sănătăţii mintale. Atunci „au fost confirmate datele internaţionale“.

Diferenţele surprinzătoare dintre datele noului studiu şi cifrele internaţionale ar putea veni din greşeli apărute în strângerea datelor de pe teren, crede dr. Mihăilescu. Ipoteza este împărtăşită şi de psihiatrul Mugur Ciumăgeanu, fost coordonator al Centrului Naţional de Sănătate Mintală. El crede că s-ar putea ca unii dintre subiecţii chestionaţi să fi avut simptome ale unor boli psihice, dar să nu le fi identificat ca „patologice“, de unde şi distorsionarea datelor. „Rata extrem de scăzută a depresiei din studiul menţionat (raportată în studii internaţionale între 7 şi 20% din totalul populaţiei) nu anunţă neapărat că românii de dinainte de perioada crizei sunt mai fericiţi decât alte popoare, ci, mai degrabă, că avem din punct de vedere cultural o problemă în a asocia o stare de disconfort trist cu o etichetă de tulburare mintală (cea de «depresie»)“, exemplifică dr. Ciumăgeanu. Coordonatoarea studiului, cercetătoarea Silvia Florescu, precizează că operatorii nu au pus diagnostice, ci au aplicat un chestionar standardizat, diagnosticul fiind pus, pe baza răspunsurilor, de un soft creat la Harvard.


Neuromarketing-ul, stiinta creata sa evalueze efectele publicitatii in subconstientul romanilor

Ziua, 3 decembrie 2009

Un nou domeniu stiintific, neuromarketingul, isi face loc pe piata. Si asta in conditiile in care cercetatorii din marketing si-au propus sa raspunda cat mai corect la intrebari stringente pentru cei care lucreaza in publicitate. Mai exact, chestiuni privitoare la atractivitatea crescuta a unei reclame, sau la influenta acestora din urma asupra comportamentul publicului.

Neuromarketing-ul este sinonim cu viitorul pentru publicitarii si companiile lovite de criza economica mondiala, titreaza RealitateaTv. O companie romaneasca studiaza efectele unei reclame in subconstientul romanilor. Metoda se bazeaza pe rezultatele unei electroencefalograme realizate in timp ce o persoana priveste sau asculta un mesaj publicitar.

Procesul este similar unei vizite la medic neurolog, unul dintre elementele cheie fiind o casca cu zeci de senzori care urmeaza sa-i citeasca subconstientul. Singura diferenta este ca electroencefalograma medicala transmite impulsuri creierului pentru a primi reactii. Pentru marketing, impulsul consta intr-un spot publicitar, iar elementele scontate sunt reactiile. "Concret, noi in procesul nostru de analiza si diagnosticare putem spune foarte precis care scene, in ce secventa pot sa creeze o implicare emotionala pozitiva sau negativa si sa sortam aceste scene dintr-un spot publicitar", a declarat Paul Markovits, manager Lab Romania.

Odata cu scaderea drastica a bugetelor rezervate reclamelor si actiunilor de marketing, subconstientul uman a inceput sa ofere justificari pentru miliardele de euro cheltuiti pentru mesaje publicitare la nivel mondial, titreaza sursa citata.


Toti barbatii se uita la filme XXX, potrivit unui studiu recent

Ziua, 2 decembrie 2009

Reprezentantii sexului tare care sustin ca nu s-au uitat in viata lor la un film porno ar trebui sa se gandeasca mai bine cand fac aceasta afirmatie. Cel putin asta sugereaza rezultatele unui studiu realizat de oamenii de stiinta de la Universitatea din Montreal. In cadrul cercetarii ei au incercat sa descopere cel putin un barbat care nu a urmarit o pelicula XXX. Totusi, cautarile lor au fost in zadar, informeaza, miercuri, "Daily Telegraph", preluat de Antena 3.

Cercetatorii canadieni ar fi dorit sa compare viziunile a 20 de tineri, care nu au urmarit niciodata un film pornografic, cu cele ale barbatilor care o fac in mod regulat. Insa, acest lucru a fost imposibil, deoarece ei nu au reusit sa gaseasca nici macar o persoana care nu a privit, macar din curiozitate, o astfel de pelicula.

"Am incercat sa gasim tineri in jurul varstei de 20 de ani care sa nu se fi uitat niciodata la un film erotic. Nu am reusit", a spus dezamagit profesorul Simon Louis Lajeunesse.

Canadianul a intervievat 20 de tineri heterosexuali si a descoperit ca acestia au inceput sa urmareasca astfel de filme chiar de la varsta de 10 ani. Mai mult de 90% dintre filme proveneau de pe internet si numai 10%, din magazinele de specialitate.

Potrivit informatiilor furnizate de profesorul canadian, barbatii care nu sunt implicati intr-o relatie stabila vizioneaza materiale pornografice de trei ori pe saptamana, iar cei casatoriti, de 1,7 ori in fiecare saptamana.

Se pare ca reprezentantii sexului tare urmaresc materialele pornografice care corespund propriei imagini despre sexualitate. Profesorul Lajeunesse sustine ca filmele erotice nu au o influenta negativa asupra sexualitatii barbatilor. "Pornografia nu schimba perceptia barbatilor despre femei sau relatii", a declarat cercetatorul canadian.


Singuratatea e contagioasa

Buna ziua Iasi, 1 decembrie 2009

Singuratatea, ca si o raceala, se poate raspandi in anumite grupuri, arata cercetarile efectuate de specialistii de la universitatile din Chicago si Harvard.

"Am constatat ca exista un model: persoanele singure ajung la marginea retelei sociale. La aceasta periferie a societatii, oamenii au mai putini prieteni, insa singuratatea ii face sa piarda si ultimele legaturi pe care le mai au", spune psihologul John Cacioppo, unul dintre autorii studiului.

Se pare ca inainte sa intrerupa relatiile cu anumite cunostine, oamenii din marginea retelei sociale transmit sentimentele de singuratate celorlalti prieteni, care devin la randul lor singuri. Cercetatorii avertizeaza ca aceste semne trebuie recunoscute rapid, avand in vedere ca singuratatea este asociata cu o serie de afectiuni care pot scurta viata.

"Cercetarile anterioare arata ca singuratatea si lipsa relationarii sociale pot avea o influenta nefasta semnificativa asupra sanatatii si bunastarii persoanelor in varsta", a declarat doctorul Richard Suzman, director la Institutul National pentru Imbatranire, divizia cercetari sociale.

Studiul a fost realizat pe un esantion de aproximativ 12.000 de persoane, prin extinderea unui studiu longitudinal realizat pe parcursul unei perioade de 60 de ani cu privire la bolile de inima si a fost publicat in numarul din decembrie al revistei "Jurnal de personalitate si psihologie sociala".


Profilul şefului român: narcisist, încrezător, arogant, promite mult

Gandul, 1 decembrie 2009

67% dintre românii care ocupă o poziţie de conducere sunt îndrăzneţi, aroganţi şi au încredere în forţele proprii, relevă un studiu realizat de compania de consultanţă Hart Human Resource Consulting, citat de Ziarul Financiar

Îndrăzneala nu este singura calitate predominantă a managerilor români. 59% dintre participanţii la studiu care ocupă poziţii de top au tendinţa de a atrage atenţia excesiv asupra propriilor merite şi nu le împărtăşesc cu echipa, se confruntă cu lipsă de concentrare şi prioritizare, comportamente grupate sub denumirea de "colorful" (demonstrativitate- n.r.).

"De asemenea, 58% din managerii chestionaţi au un apetit excesiv pentru risc, prezintă o înclinaţie spre a prezenta lucrurile într-o lumină favorabilă agendei proprii, promit mai mult decât realizează, comportamente grupate sub denumirea de «mischieveous» (manipulare - n.r.) şi o tendinţă spre un comportament pasiv-agresiv", susţine Mădălina Bălan, managing partner al Hart HR Consulting, pentru Ziarul Financiar.

Compania este partenerul pe piaţa locală al firmei de consultanţă în managementul talentelor şi dezvoltarea leadershipului HOGAN Assessment, şi a folosit pentru studiu instrumentul Hogan Development Survey (HDS) - Profilul de Dezvoltare Hogan, care a investigat 11 tendinţe deviante de la comportamentele eficiente de leadership ale managerilor români.

Predominanţa unor astfel de trăsături nu este benefică pentru firmă în niciun fel de context, iar în situaţii de criză este catastrofală pentru business. "Trăsăturile investigate prin HDS apar în situaţii de stres, presiune şi oboseală, când persoana nu este atentă la fel de mult la imaginea sa publică, la reputaţia sa şi au un efect negativ asupra echipelor aflate în subordine", mai spune Bălan.

Cu toate acestea, este posibil ca fiecare din tendinţele comportamentale deviante ale liderilor să aibă şi aspecte pozitive."Cei ce obţin un scor înalt la dimensiunea «îndrăzneală» apar celorlalţi ca fiind siguri pe sine, cu putere de a se impune, cu bune abilităţi de a-i inspira pe ceilalţi, comportamente ce sunt însă suprauzate, ceea ce face ca aceste persoane să fie în acelaşi timp percepute deopotrivă şi opace la feed-back, la opinii contrare, mult prea autoritare, dure, creând un climat nefast în echipă", explică Bălan.

Cum scapi de liderii toxici

Un lider care are trăsături toxice de personalitate îi împiedică pe ceilalţi angajaţi să obţină rezultatele dorite prin felul său abuziv şi agresiv de a se comporta, iar aceste tipuri de manifestări duc adesea la destabilizarea echipei, notează ZF.

"O personalitate toxică poate fi contagioasă şi poate să genereze reacţii de apărare, tot agresive. Un lider care are astfel de trăsături scade performanţa organizaţiei, prin creşterea conflictualităţii, scăderea randamentului în muncă şi prin creşterea fluctuaţiei de personal", a precizat Violeta Rotărescu, rector al Facultăţii de Psihologie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Evaluarea unui lider cu trăsături toxice de personalitate se poate face realtiv simplu, dacă acea persoană este deschisă, directă şi recunoaşte acest lucru atunci când este supusă evaluării.

"Însă există o serie de personalităţi toxice pentru care manipularea este trăsătura dominantă, care este exercitată inclusiv la evaluare. Un lucru este cert: un lider bun se recunoaşte după un singur indicator, acela fiind starea de bine a echipei", susţine Rotărescu.

Cum îţi păstrezi oamenii valoroşi

Ce poate face managerul de resurse umane dacă va constata la un moment dat că directorul general al companiei în care lucrează are anumite trăsături toxice, fapt care îi afectează pe restul angajaţilor ?

"Dacă directorul general are un superior ierarhic, ca manager de resurse umane, poţi folosi un instrument de evaluare în urma discuţiei cu cel care are o funcţie mai mare decât directorul general. Dacă nu există o astfel de persoană, ar fi mai bine să aştepţi să vină de la directorul general iniţiativa evaluării", precizează, pentru ZF, Ramon Grigorescu, HR Recruitment&Development Manager la Siemens.Companiile ar trebui să investească în această perioadă în angajaţii valoroşi, pentru că dezvoltarea talentelor în perioade de declin va aduce avantajul competitivităţii atunci când situaţia se va ameliora, spun specialiştii. Cu doi ani în urmă, compania Schering se confrunta cu un business în declin, rezultatele vânzărilor nu erau satisfăcătoare, iar fluctuaţia de personal şi gradul de demotivare a angajaţilor au crescut.

"Am început un program de identificare a competenţelor pentru fiecare nivel de management din echipă. Aşa am aflat cum să facem diferenţa dintre competenţele tehnice şi cele comportamentale. I-am implicat pe angajaţii din vânzări ca să-i ajute pe reprezentanţii medicali să aibă şi competenţe comportamentale, nu numai tehnice. Am constatat că le lipseau abilităţile de comunicare şi orientarea spre rezultate", a spus Monica Boţocan, HR Leader în cadrul companiei farmaceutice Merk Sharp & Dohme România. Potrivit lui Boţocan, care are o experienţă de 16 ani pe piaţa farma, programele de dezvoltare a talentelor au dus la motivarea oamenilor, la reducerea fluctuaţiei de personal şi chiar la o creştere a poziţiei pe care o ocupa compania în industrie.

Cu o situaţie destul de dificilă s-a confruntat şi managementul băncii BRD la începutul anilor 2000. La primul an după privatizare, angajaţii performanţi din cadrul băncii au început să-şi dea demisia pentru a se angaja în bănci mai mici, de nişă."Vedeam cum aceste talente, în care timp de cinci ani am investit în training şi dezvoltare şi care urmau să fie angajaţii-cheie din bancă, mi se scurgeau printre degete. Am făcut un pariu cu şeful meu, un expat, care mi-a spus că în cinci ani se vor întoarce", spune Mihaela Feodorof, managing partner al companiei Yourway Counseling.


CIA si-a perfectionat tehnicile prin... magie

Ziua, 29 noiembrie 2009

In anii '50 ai secolului trecut, CIA a recurs la serviciile celebrului magician John Mulholland, care a fost de acord sa dezvaluie o serie de metode. Sfaturile iluzionistului, care lucra totodata ca redactor al revistei magicienilor profesionisti "Sfinxul", au stat la baza "Manualului oficial al CIA pentru ecrocherii si fraude", publicat in SUA in anul 2009. In schimbul sfaturilor sale, privind de exemplu otravirea subtila a victimelor, moduri secrete de semnalizare prin legarea sireturilor la incaltaminte cu noduri specifice si cai de "tainuire imperceptibila a unor dovezi de catre femei", Mulholland ar fi fost platit cu 3.000 de dolari, o suma cat se poate de substantiala pentru acele vremuri, sustine "The Daily Telegraph", consultat de Agrepres.

In prefata manualului, scrisa de fostul director CIA John McLaughlin, acesta tine sa sublinieze ca nu are cunostiinta ca vreunul dintre agenti sa fi recurs la metodele expuse. Manualul CIA a fost structurat de istoricul militar si specialistul in tehnici de spionaj Keith Melton si de catre fostul sef al Oficiului pentru servicii tehnice al CIA Bob Wallace. Potrivit autorilor, la baza cartii se afla unicul raport al lui Mulholland care a supravietuit distrugerii in 1973 a documentelor scandalosului proiect CIA MK-ULTRA. Sub acest nume de cod, aminteste publicatia britanica, se ascundea programul privind manipularea constiintei si de interogare prin utilizarea unor substante psihotrope. Programul a fost lansat de CIA la inceputul anilor '50 ai secolului trecut si presupunea utilizarea cetatenilor americani in calitate de cobai fara stirea lor. Primele teste ale impactului LSD asupra oamenilor au fost realizate de altfel chiar in cadrul proiectului MK-ULTRA. Cele mai multe dintre materialele obtinute in cadrul cercetarilor au fost distruse in 1973 din ordinul directorului de atunci al CIA Richard Helms. Aceasta masura nu a salvat totusi CIA de scandalul care a izbucnit o data cu publicarea - in decembrie 1974, in "New York Times" - a unor dezvaluiri care aratau ca CIA a efectuat experimente ilegale asupra cetatenilor SUA. In 1976, experimentele pe oameni fara acordul lor scris au fost interzise prin decret oficial de catre presedintele Gerald Ford, precizeaza "The Daily Telegraph".


Consumul de alcool in timpul sarcinii dubleaza riscul de depresie al copilului

Ziua, 23 noiembrie

Femeile insarcinate care beau alcool in cantitati moderate isi expun copiii la un risc dublu de a suferi de depresie la maturitate, scrie, luni telegraph.co.uk. Cercetatorii australieni au descoperit ca o sticla de vin consumata saptamanal, in primul trimestru de sarcina, dubleaza riscul copilului de a suferi de depresie si anxietate. Cu cat mama bea mai mult, cu atat bebelusul este mai expus la astfel de probleme de sanatate.

La cercetare au participat 2.000 de femei cu un venit mediu si copiii lor. Mamele au fost chestionate in legatura cu cantitatea de alcool pe care au consumat-o in timpul sarcinii iar sanatatea copiilor a fost monitorizata la varsta doi, cinci si opt ani. Specialistii au mai concluzionat ca femeile care beau alcool in momentul in care au o sarcina avansata, au un risc mai mare de a naste copii agresivi, care se plang adesea de dureri de cap sau de alte dureri ale corpului.

De obicei, aceste probleme nu sunt vizibile decat atunci cand copilul ajunge la maturitate. Specialistii au mai explicat ca asa cum fumatul nu are intotdeauna ca rezultat cancerul la plamani, si expunerea fatului la alcool nu are intotdeauna consecintele amintite.


Dovezi fiziologice ale experientelor in afara corpului

Ziua, 19 noiembrie 2009

In timp ce o echipa de medici americani anunta ca a fotografiat momentul in care sufletul paraseste trupul, altii au dezvaluit ca au gasit dovezi care sa sustina existenta experientelor in afara corpului. Un studiu realizat pe sapte pacienti bolnavi in faza terminala a relevat faptul ca o crestere identica a activitatii creierului a avut loc la toti in momentele premergatoare mortii. Astfel, ei cred ca au descoperit dovezi fiziologice ale experientelor in afara corpului povestite de oamenii care au fost in moarte clinica, anunta "Discovery News".

Doctorii de la Universitatea Medicala George Washington au inregistrat activitatea cerebrala a persoanelor care si-au pierdut viata din cauza unor boli critice, precum cancerul si atacurile de cord. Astfel, ei au descoperit ca in momentele dinaintea trecerii in nefiinta, pacientilor le-a crescut activitatea neuronala. Mai mult, aceasta avea loc in acelasi moment inaintea mortii, dar la intensitati diferite si cu o durata variata.

In cadrul cercetarii, care va aparea in editia din octombrie a Jurnalului de medicina paliativa, doctorii au presupus ca activitatea crescuta a creierului are legatura cu povestile de parasire a corpului a pacientilor in moarte clinica. La inceput insa, ei au crezut ca valurile electrice din electroencefalograme sunt cauzate de alte aparate sau de telefoanele mobile din camerele oamenilor pe moarte.

Electroencefalogramele au fost utilizate pentru monitorizarea nivelului de constienta. "O facem de obicei cand pacientii isi doresc ca aparatele care ii mentin in viata sa fie deconectate. Atunci trebuie sa ne asiguram ca se simt cat mai confortabil. Apoi, am inceput sa vedem cum creste activitatea neuronala chiar inainte ca pacientii sa-si dea ultima suflare. Ne-am gandit ca un telefon mobil a creat anomalia. Insa, a doua oara le-am lasat afara si tot s-a intamplat", a declarat autoarea studiului, Lakhmir Chawla.

Doctorii sunt de parere ca ceea ce se vede pe monitoare este descarcarea neuronilor care pierd oxigenul din cauza lipsei de presiune in sange. "Toti neuronii sunt conectati impreuna si cand pierd oxigenul capacitatea lor de a mentine potentialul electric dispare. Cred ca atunci cand sangele nu mai circula, toti neuronii se sting in acelasi timp si se creeaza un efect de domino. Credem ca asta explica ce vedem", a adaugat medicul.


Competiţia sexuală sporeşte credinţa

Victor Popescu

Cotidianul, 19 noiembrie 2009

Credinţa în divinitate este doar o armă folosită pentru a impresiona potenţialii parteneri, susţin psihosociologii evoluţionişti.

Rivalii care se întrec pentru a impresiona sexul opus se simt mai aproape de divinitate, arată o cercetare realizată la Arizona State University din Tempe. Într-un experiment realizat pe 269 de tineri dintr-un colegiu, cercetătorii au observat că atât bărbaţii, cât şi femeile au un sentiment religios mai pregnant atunci când dau cu ochii de potenţiali competitori în căutările pentru găsirea unui partener sexual.

Specialiştii americani în psihologie socială au arătat voluntarilor mai multe profiluri de tineri atractivi (de ambele sexe), prezentându-i drept nişte colegi de şcoală care erau înscrişi pe un site de întâlniri online. În acelaşi timp, au fost rugaţi să evalueze pe o scară de la 1 la 10 în ce măsură sunt de acord cu afirmaţii de genul „Cred în Dumnezeu“, „Am duce-o mai bine dacă religia ar juca un rol mai mare în vieţile oamenilor“ şi „Credinţele religioase sunt importante pentru mine în deciziile de zi cu zi“.

În urma răspunsurilor, a rezultat că subiecţii s-au simţit mai legaţi de dimensiunea divină atunci când au fost expuşi la persoane de acelaşi sex, despre care se sugera că ar putea fi competitorii lor în tentativele de cuceriri amoroase.

„Este clar că motivele pentru care oamenii cred în divinitate sunt foarte diverse. Oricum, descoperirile noastre sugerează că intensitatea sentimentelor religioase variază în funcţie de cum este percepută «piaţa» concurenţială a întâlnirilor amoroase“, spune cercetătoarea Yexin Jessica Li de la Universitatea din Tempe, citată de site-ul de popularizare a ştiinţei LiveScience.

La ce folosesc sentimentele religioase când vine vorba de a cuceri un potenţial partener? Ipoteza psihologilor e că un plus de religiozitate poate creşte atractivitatea şi şansele formării unui cuplu, pentru că atunci când cineva se prezintă într-o astfel de lumină, apare ca o persoană mai fidelă şi mai constantă într-o relaţie amoroasă. „Arma“ religiei folosită în demersurile de cucerire este o alternativă atunci când competitorul se gândeşte că are puţine şanse să se bată cu alţi competitori consideraţi mai atractivi, deci cu şanse mai mari de a-şi găsi un partener.

„Ipoteza noastră este că, atunci când îţi trec prin faţă şi alţi competitori, îţi dai seama că vei avea de dus o luptă straşnică de cucerire şi e mult mai puţin probabil să apelezi la strategii facile, care ţin mai degrabă de persoanele infidele“, explică Li. Pe de altă parte, psihologul Douglas Kenrick, de la aceeaşi universitate, spune că un stil de viaţă religios bazat pe temperarea aventurilor şi pe monogamie poate deveni un dezavantaj atunci când competiţia pentru atractivitate este foarte strânsă. „Ipoteza noastră propune un nou mod de a privi religia, ca o strategie pentru împlinirea scopurilor evoluţioniste. Acest studiu deschide o cale nouă pentru a explora ce legături există între evoluţie şi religie“, mai spune Li.

Noile ipoteze evoluţioniste ridică o serie de întrebări şi de critici. Mai întâi, nu toate religiile au aceeaşi ideologie despre sexualitate. Apoi, se pot ridica o mulţime de probleme de ordin moral de vreme ce religia este redusă la strategie pentru împerechere, spune cercetătorul Adam Cohen de la Universitatea din Arizona. Ara Norenzayan, sociopsiholog canadian la Universitatea Vancouver, duce mai departe dilemele morale şi se întreabă „ce anume poate opri impostorii, care doar mimează religiozitatea, să folosească acest pretext în cuceririle lor amoroase“. La fel de bine se poate întreba dacă o creştere a sentimentului religios conduce neapărat la un interes sporit din partea sexului opus, chestiuni la care prezentul studiu nu poate să ofere un răspuns.


Juristii trebuie sa legalizeze relatiile, inclusiv cele sexuale, dintre oameni si roboti

Ziua, 18 noiembrie 2009

Societatea umana trebuie sa decida daca este dispusa sa accepte relatiile dintre oameni si roboti, inainte ca masinariile sa devina atat de sofisticate incat sa isi reclame propriile drepturi. Potrivit "The Telegraph", progresele rapide din domeniul tehnologiei inseamna ca cyborg-ii, sau robotii care imita oamenii, nu mai sunt un lucru care apartine unui viitor distant.

Masinariile au devenit faimoase in urma filmelor precum "Terminator" si "Blade Runner", insa viata reala tine pasul cu fictiunea. La inceputul anului curent, cercetatorii au anuntat ca au creat "oameni de stiinta" robotizati, cu capacitatea de a gandi singuri. Pe masura ce aceste masinarii devin mai sofisticate, vor semana tot mai mult cu oamenii si si-ar putea reclama "drepturile" care li se cuvin in aceasta calitate, dupa cum sustine Anna Russel, de la Universitatea din San Diego.

O problema ar putea deveni relatiile robotilor, chiar si cele sexuale, cu oamenii, avertizeaza cercetatoarea. Ca atare, avocatii vor trebui sa inceapa sa se gandeasca la drepturile care le-ar putea fi acordate cyborg-ilor. Majoritatea societatilor vor dori sa regularizeze astfel de relatii, insa Russel sustine ca vor trebuie sa se pregateasca in cazul in care robotii vor pretinde libertati sexuale. Pe masura ce tehnologia avanseaza, "va fi inevitabil ca vor fi ridicate probleme legale si limitele dragostei estompate".

"Nu este insa, clar, in ce fel vor fi regularizate activitatile sexuale si nici cum ar trebui sa functioneze acest lucru", a mai spus Russel, conform sursei citate.


La multi ani, Internet!

Ziua, 29 octombrie 2009

In urma cu 40 de ani, doua calculatoare din cadrul proiectului finantat de Pentagon si numit Arpanet au comunicat intre ele pentru prima oara. Cuvantul, "Lo", a fost trimis intre doua computere de la doua laboratoare din California, iar Internetul a luat, astfel, nastere. Desi acesta nu era intregul mesaj ce urma sa fie trimis din cauza ca reteaua a cedat, evenimentul a dus la ceea ce astazi numim World Wide Web (www), titreaza, joi, "Guardian".

Charley Kline si Bill Duvall au realizat prima conexiune dintre Universitatea din California si Institutul de Cercetare Standford. Pe 29 octombrie 1969, a fost trimis primul mesaj intre doua calculatoare. Cele doua computere faceau parte din reteaua ARPANET finantata de Pentagon, retea prin care in 1971 a fost trimis primul e-mail din istorie. Reteaua a fost una din modalitatile prin care America a vrut sa-si arate superioritatea tehnologica in Razboiul Rece purtat cu URSS-ul.

"A fost incredibil ca a functionat. Insa nimeni nu a recunoscut ca a fost un inceput important. De la prima conexiune s-a ajuns la o adevarata retea mondiala", a recunoscut Kline.

"A fost ceva incredibil, mai ales ca a fost finantat de Departamentul de Aparare american si a ajuns sa fie folosit de milioane de oameni din campusurile universitare si de cercetatori", a adaugat Oliver Burkeman, purtatoarea de cuvant a profesorului Leonard Kleinrock, cel care a condus proiectul.


Mancarea de la fast food creeaza dependenta ca heroina

Ziua, 28 octombrie 2009

O alimentatie bazata pe hamburgeri, cartofi prajiti, carnati si prajituri "programeaza" creierul sa ceara din ce in ce mai multe alimente cu un continut mare de grasimi, zahar si sare, conform unui studiu britanic, scrie, miercuri, telegraph.co.uk.

In timp, mancarea de tip fast food a devenit un fel de inlocuitor al fericirii ce face ca oamenii sa devina dependenti de ea, au explicat cercetatorii. Dr. Paul Kenny, un neurologist care a coordonat studiul, a declarat ca zaharul si grasimile ne fac sa ne pierdem controlul asupra cantitatii de alimente pe care le ingeram. Creierul ajunge sa reactioneze in acelasi mod in care o face un dependent de droguri. "Este cel mai complet studiu care sugereaza ca obezitatea si dependenta de droguri au la baza elemente neuro-biologice", a spus Paul Johnson, un alt cercetator.

Studiul s-a facut pe soareci. Rozatoarele au fost impartite in trei grupuri. Un grup a fost hranit cu alimente sanatoase, un altul cu alimente de tip fast food, dar nu in exces, iar al treilea grup a avut la dispozitie non-stop mancare cu multe grasimi, incluzand branza si tort de ciocolata. Cercetatorii au concluzionat ca soarecii care au avut la dispozitie non stop alimente de tip fast-food s-au ingrasat foarte mult si au devenit dependenti de ele, avand un comportament disperat atunci cand au fost privati de mancarea nesanatoasa.


Consolele video, soluţie pentru vindecarea britanicilor de lene

Bogdan MUNTEANU

Gandul, 27 octombrie 2009

Autorităţile sanitare din Marea Britanie laudă "jocurile video active", precum Nintendo Wii-Fit (un sistem de "fitness la domiciliu"), pentru utilitatea lor în a convinge oamenii să facă exerciţii fizice şi posibila contribuţie la reducerea cazurilor de obezitate la copii

"Jocurile video active" - cele care determină oamenii, în special copiii, să sară de pe canapea şi să facă diferite mişcări care ard calorii şi redau tonusul muscular - sunt bune pentru sănătate, nu duşmani ai acesteia, consideră experţii British National Health Service (NHS) - sistemul de sănătate publică din Regatul Unit (UK). Astfel, pentru prima dată în istoria "războaielor" cu producătorii de jocuri video, NHS pare să cadă la pace.

În câteva zile, Nintendo Wii-Fit (un sistem de "fitness la domiciliu") va avea voie să-şi facă reclamă în UK cu precizări de genul "bun pentru sănătate", după ce NHS şi-a dat acordul în acest sens. Până să vină precizările ulterioare - anume că NHS nu susţine Wii-Fit în special, ci orice jocuri care îndeamnă oamenii să facă mişcare - vestea despre "cea mai mare victorie a jocurilor video" făcuse înconjurul planetei.

Ani de-a rândul, medicii din UK au enumerat jocurilor pe computer între duşmanii unei vieţi sănătoase, acuzându-le că "leagă" copiii de fotolii şi canapele. Pentru milioane de copii britanici, cadoul ideal de Crăciun era o consolă de jocuri, iar părinţii se grăbeau să le îndeplinească această dorinţă.

Decât să umble pe străzi, prin parcuri şi locuri de joacă unde să fie expuşi la tot felul de "pericole", copiii erau mai în siguranţă în faţa televizorului sau a unui computer, şi-au închipuit mulţi părinţi. Numai că, după câţiva ani de "linişte" din partea odraslelor, kilogramele în plus au devenit o problemă serioasă.

"Fitnessul făcut distractiv"

"Fitnessul făcut distractiv" va fi sloganul folosit de Nintendo pentru promovarea Wii-Fit în UK, un "joc video" foarte diferit de altele, care te face să transpiri nu doar de emoţie, ci în urma activităţii fizice depuse efectiv. Cine urmează cu tragere de inimă instrucţiunile va avea în Wii-Fit un fel de antrenor personal, care îţi indică ce exerciţii să faci, pentru a-ţi tonifica muşchii ca într-o sală de forţă, pentru a-ţi îmbunătăţi echilibrul şi a arde calorii.

Pentru a face performanţă, vei avea nevoie de un abonament la o sală de sport, dar pentru simpla menţinere în formă Wii-Fit ar trebui să fie suficient, căci oferă patru tipuri de exerciţii: yoga, exerciţii musculare, aerobice şi jocuri pentru menţinerea echilibrului. Ca începător, Wii-Fit nu-ţi va permite să încerci decât un număr limitat de exerciţii din fiecare categorie, dar dacă le execuţi corect şi cu perseverenţă, acumulezi "puncte". În funcţie de acestea, treci la un nivel superior, iar jocul îţi prezintă alte exerciţii care rămân "blocate" până nu le faci pe cele de bază. Un singur neajuns ar avea Wii-Fit, potrivit unul antrenor de fitness citat de The Daily Mail - anume că nu are şi o secţiune distinctă de "încălzire", obligatorie pentru toţi sportivii.

Nintendo oferă un "serviciu medical"

Wii-Fit vine pe lângă un CD şi cu o "placă de echilibru" pe care se desfăşoară majoritatea exerciţiilor, capabilă să susţină greutatea unui om de 150 kg. Placa pe care stai va permite Wii-Fit să îţi evalueze indicele de masă corporală (BMI), postura şi echilibrul, apoi îţi recomandă exerciţiile în funcţie de problemele descoperite.

Apoi, senzorul de mişcare plasat deasupra televizorului va servi drept "ochi" al Wii-Fit, care va urmări cum execuţi exerciţiile prescrise. Potrivit The Daily Mail, exerciţiile de echilibru sunt recomandate mai ales celor în vârstă. Alte exerciţii i-ar putea ajuta pe cei care au suferit un atac cerebral şi au nevoie de fizioterapie intensivă, în a-şi recăpăta coordonarea membrelor.


Femeile, nehotărâte când îşi aleg partenerul

Mădălina CHIŢU

Gandul, 26 octombrie 2009

Pentru a lua o decizie, bărbaţii au nevoie de puţin timp, în timp ce femeile revin de fiecare dată asupra hotărârii luate

Ce vor femeile este un adevărat mister chiar şi pentru oamenii de ştiinţă. O echipă de cercetători de la Universitatea Wake Forest din Greensboro, Carolina de Nord, au realizat un studiu pentru a afla ce vor bărbaţii şi ce vor femeile. Cercetarea s-a realizat pe un eşantion de 4.000 de subiecţi, jumătate femei, jumătate bărbaţi, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani. Participanţii la studiu trebuiau să aleagă dintr-un set de zece fotografii două persoane, una pe care să o clasifice ca fiind cea mai atrăgătoare persoană de sex opus, iar apoi o altă persoană pe care să o clasifice neatrăgătoare. Studiul s-a desfăşurat în două etape, astfel că subiecţii au trebuit să revină peste o săptămână şi să refacă testul.

Bărbaţilor le plac femeile care zâmbesc

Pentru bărbaţi acest test a fost floare la ureche, deoarece aceştia au ales în mai puţin de 10 minute femeia atrăgătoare şi femeia care nu corespundea standardelor, în ambele etape, din acelaşi set de fotografii. Rezultatele au arătat că prima alegere făcută de bărbaţi a coincis cu cea de-a doua.

La polul opus s-au aflat femeile care, deşi aveau de făcut o alegere aparent uşoară, ele au avut nevoie de câteva minute pentru a analiza fiecare fotografie în parte, în ambele etape ale testului. Mai mult, după ce au făcut anumite clasificări, femeile au revenit la decizia luată şi au făcut un alt clasament, la numai o săptămână distanţă. Cercetătorii au constatat că imaginile alese de bărbaţi erau în proporţie de 70 la sută cam aceleaşi. Astfel că bărbaţilor le plac femeile slabe, cu privire seducătoare şi care zâmbesc.

De cealaltă parte, femeile care au participat la studiu au fost influenţate, în ambele cazuri, de alegerile făcute de persoana care se afla în imediata apropiere. "Bărbaţii au ales fără să ţină cont de preferinţele colegului. Bărbaţii au ştiut exact ce vor atât prima dată cât şi a doua oară. Deciziile lor nu s-au modificat de la o săptămână la alta. În plus, aceştia au putut să ne explice ce anume i-a atras sau nu la femeia din poza aleasă", spune Claudia Brumbaugh, coautor al studiului. Specialistul adaugă că acelaşi lucru nu îl poate spune şi despre femei, care au tot ezitat să răspundă concret de ce au făcut alegerile respective.

Mai mult, bărbaţii au ales în funcţie de trăsăturile fizice, în timp ce femeile cereau tot felul de explicaţii referitoare la bărbatul din poză, câţi ani are, cât de înalt este, sau în ce domeniul lucrează. De asemenea, femeile au ales şi în funcţie de culoarea pielii, dacă aveau sau nu musculatura dezvoltată, iar oamenii de ştiinţă spun că au acordat prea multă atenţie unor astfel de detalii, astfel că acestea nu l-au putut identifica pe cel mai atrăgător sa nu dintre bărbaţii din fotografie. "Testul era simplu. Bărbaţii au fost fermi în alegerile făcute. Dacă testul acesta s-ar mai fi repetat, cu siguranţă femeile ar fi făcut o nouă alegere, care nu coincidea nici cu prima, nici cu a doua", spune psihologul Dustin Wood, autorul cercetării.


Falimentul şi şomajul aglomerează spitalele de psihiatrie

Claudia Marcu

Cotidianul, 26 octombrie 2009

Numărul internărilor la Spitalul de Psihiatrie „Socola“ Iaşi a crescut cu 520% faţă de anul trecut. Majoritatea pacienţilor sunt patroni de firme care au dat faliment, şomeri şi oameni care nu au mai putut să-şi achite creditele la bănci.

Stările depresive severe cauzate de efectele crizei economice au supraaglomerat spitalele de psihiatrie din România. Numai la Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Socola’’ din Iaşi, unul dintre cele mai mari din ţară, numărul internărilor a crescut anul acesta cu 520% faţă de 2008, spune directorul unităţii, prof. dr. Cătălin Scripcaru. „Imposibilitatea achitării creditelor la bănci şi şomajul sunt cauzele care au condus la creşterea numărului de pacienţi. Totodată, avem zeci de oameni de afaceri care au dat faliment şi au făcut depresii. Noi îi internăm pe o perioadă de două săptămâni şi îi ţinem pe antidepresive şi sedative, dar pentru vindecare ar trebui să dispară cauza socială care a provocat îmbolnăvirea.

Avem şi foarte mulţi bolnavi cu tentative de suicid, majoritatea bărbaţi“, afirmă directorul spitalului, susţinând că numărul de afecţiuni psihice este în continuă creştere.

Spitalul de Psihiatrie „Socola“ are 850 de paturi, dar ele au devenit insuficiente. În ultimele nouă luni, 21.665 de bolnavi au apelat la ser­viciile medicale ale acestei unităţi sanitare. Cel mai mare spital de psihiatrie din România, „Prof. Dr. Alexandru Obregia“, din Capitală, funcţionează la parametri maximi, cu 30.000 de internări pe an. „Oricâte solicitări am avea, mai mult de 30.000 nu putem primi într-un an. În ultimele luni au început să apară tot mai multe tulburări depresive şi anxioase cauzate de falimente sau de creditele care nu mai pot fi achitate“, precizează conf. dr. Radu Mihăilescu, manager al Spitalului de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia“. Pierderea locului de muncă este cauza principală a afecţiunilor psihice apărute la pacienţii Spitalului de Psihiatrie „Dr. Constantin Gorgoş“, din Bucureşti. „Noi nu le putem da locul de muncă înapoi, le dăm doar diazepam. Din nefericire, sunt şi foarte mulţi bolnavi care nu se tratează, care nu vin să se interneze de teamă că o internare la psihiatrie ar conduce la o disponibilizare sigură“, afirmă dr. Lucian Alexandrescu, director medical al Spitalului „Dr. Constantin Gorgoş“.

250.000 de bolnavi psihic, înscrişi la medicii de familie

Potrivit datelor furnizate de Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară, anul trecut s-au înregistrat 251.525 de pacienţi cu tulburări mintale rămaşi în evidenţele medicilor de familie. Dintre aceştia, cei mai mulţi au fost raportaţi în Bucureşti - 31.778, Iaşi - 11.325, Hunedoara - 10.603, Vâlcea - 10.171, şi Prahova - 9.604. Numărul total al bolnavilor psihic este însă mult mai mare. Potrivit medicilor psihiatri, doar cazurile uşoare sunt înregistrate la medicii de familie, cele mai multe fiind reprezentate de internările de urgenţă, de cazurile acute şi de internările nevoluntare care se fac prin intermediul poliţiei. În plus, mai sunt şi bolnavii care apelează la centrele de sănătate mintală, adică ambulatoriile de specialitate, unde se prezintă zilnic sute de pacienţi.


Bărbaţii au mai multe scuze decât femeile pentru a nu face sex

Mădălina CHIŢU

Gandul, 24 octombrie 2009

Cinci bărbaţi din zece se prefac să dorm, atunci când partenera dă semne că ar dori să întreţină relaţii intime, în timp ce patru femei din zece procedează la fel

Tradiţionalul pretext "mă doare capul", invocat de femei, a fost înlocuit de pretextul "sunt prea obosit", folosit de bărbaţi. Potrivit unui sondaj realizat de site-ul www.OnePool.com, din cauza recesiunii, bărbaţii găsesc mai mult scuze decât femeile pentru a nu face sex. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 4.000 de adulţi, jumătate femei şi jumătate bărbaţi, iar subiecţii au fost puşi să răspundă mai multor întrebări, printre care cum le-a influenţat criza economică viaţa sexuală. În acelaşi timp, participanţii la sondaj au menţionat şi care este cea mai des întâlnită scuză pentru a nu face sex.

Criza a pătruns şi în dormitor

Astfel, pretextul "mă doare capul" a ajuns pe locul trei în clasamentul scuzelor de a nu face sex. Pe primul loc se află "sunt prea obosit", iar pe al doile, "nu am starea potrivită". Printre pretextele des folosite se numără şi "trebuie să mă trezesc dis-de-dimineaţă", sau "am în cap doar muncă". Mai mult, cercetarea arată că atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi calitatea actului sexual a scăzut în această perioadă de recesiune.

În plus, şapte bărbaţi din 10 au răspuns că sunt prea obosiţi pentru a mai întreţine relaţii intime cu partenera după o zi de muncă, iar patru din 10 bărbaţi au răspuns că recesiunea le-a dat peste cap viaţa sexuală. În acelaşi timp, sondajul arată că 27 la sută dintre bărbaţi apelează la pretexte pentru a nu face sex, comparativ cu 18 la sută dintre femei care procedează la fel.

De asemenea, cinci bărbaţi din 10 se prefac că dorm, atunci când partenera dă semne că ar dori să întreţină relaţii intime, în timp ce patru femei din 10 procedează la fel. Potrivit studiului, patru bărbaţi din 10 amână să meargă la culcare în acelaşi timp cu partenera, pentru a nu-i da acesteia idei, în timp ce două femei din 10 adoptă aceeaşi tactică.

Scuzele folosite de parteneri în pat ascund şi teama de sex

Aceste scuze ascund de fapt cu totul şi cu totul alte adevăruri. Femeile refuză să întreţină raporturi sexuale cu partenerul pentru că sunt frigide, iar bărbaţii - pentru că le e frică de un eşec, mai exact le e frică să nu aibă probleme cu erecţia şi să îşi dezamăgească partenera", explică psihologul Claudiu Ganciu. În plus, refuzul de a avea relaţii intime cu partenerul poate apărea şi atunci când în cuplu nu mai există atracţie sau "chimie" între parteneri. Psihologul spune că partenerii care se confruntă cu astfel de probleme trebuie să încerce să discute, pentru început, între ei, să afle cum se poate repara relaţia dintre ei. Cel mai important factor într-o astfel de discuţie îl reprezintă sinceritatea, mai ales atunci când partenerii doresc să îşi salveze relaţia. Dacă nu reuşesc să schimbe ceva, atunci trebuie să apeleze la un specialist pentru a face terapie de cuplu.


Leneş, slab şi mămos. Ce-a făcut ştiinţa din sexul tare

Elena HÎRŢAN

Gandul, 23 octombrie 2009

Antropologul australian Peter McAllister susţine că evoluţia nu a fost neapărat un lucru bun, deoarece toate inovaţiile tehnice l-au făcut pe om să-şi piardă bărbăţia

Suntem cea mai jalnică adunătură masculină de Homo sapiens care a călcat pe acest pământ", susţine antropologul Peter McAllister în cartea "Manthropology- Ştiinţa bărbatului modern inadecvat", care analizează evoluţia bărbatului de la Omul de Neanderthal până la cel modern. Concluziile lui McAllister vin ca urmare a unor analize de laborator şi măsurători complexe bazate pe dimensiunile piciorului şi pe distanţa dintre paşi făcute pe urmele fosilizate din mai multe situri arheologice. Antropologul crede că epoca modernă este cea mai proastă perioadă a bărbatului din toată istoria, cele mai afectate fiind forţa şi rezistenţa fizică.

Schwarzenegger, bătut de o femeie în lupta corp la corp

Conform calculelor, chiar şi în condiţii moderne, aborigenii australieni l-ar fi întrecut cu mult pe Usain Bolt, deţinătorul recordului la probele de 100 şi 200 metri, iar bărbaţii Tutsi din Rwanda ar fi putut oricând să sară în înălţime mai mult de 2.45 metri, cât este recordul actual. În plus, bărbatul modern cunoscut pentru forţa sa fizică - de exemplu Arnold Schwarzenegger, guvernator al Californiei şi campion la bodybuilduing - nu ar fi făcut faţă nici măcar unei femei de Neanderthal, care l-ar fi bătut în lupta corp la corp.

Peter McAllister a explicat că forţa omului preistoric este impresionantă tocmai pentru că nu se antrena, ci aşa trăia el: alerga după vânat, căra provizii pe distanţe lungi şi meşterea unelte mereu. Antropologul spune că, odată cu evoluţia şi cu descoperirea unor mijloace de trai şi muncă tot mai avansate, viaţa bărbatului s-a uşurat, iar efortul depus de el pentru traiul zilnic a scăzut considerabil. "Beneficiile" evoluţiei se pot vedea şi în structura osoasă şi musculară a bărbatului, care nu mai are articulaţiile la fel de puternice, şi masa lui musculară se dezvoltă mult mai greu. Nici chiar atleţii care se antrenează pentru competiţii de genul Olimpiadelor nu depun acelaşi efort ca predecesorii lor, aflaţi mereu în mişcare.

Femeia de Neanderthal - 10% masă musculară în plus

Potrivit antropologului, nu mijloacele moderne au distrus bărbăţia, ci faptul că dezvoltarea tehnicii a scăpat cumva de sub control. Australianul Peter McAllister susţine că, inclusiv în zilele noastre, un bărbat preistoric supus unui antrenament riguros, cu încălţări sport pentru alergat şi cu echipament potrivit ar avea rezultate mult mai bune decât bărbatul modern, antrenat exact în aceleaşi condiţii. În plus, o femeie de Neanderthal obişnuită avea cu cel puţin 10 la sută mai multă masă musculară decât bărbatul modern, deşi efortul depus de ea pentru menţinerea gospodăriei era mult redus comparativ cu al partenerului său.Prăpastia dintre masculul noului mileniu şi cel din urmă cu câteva mii de ani s-a adâncit cel mai mult începând din secolul al XVIII-lea, odată cu evoluţia industrială. Comparativ cu miile de ani dinainte, antropologul spune că declinul a fost brusc, şi orice inovaţie a contribuit la pierderea forţei bărbatului transformându-l într-un om inactiv, aproape vlăguit, care se mulţumeşte cu tot ceea ce înseamnă modernitate şi este incapabil să se autodepăşească.

În final, Peter McAllister recunoaşte că nu e de dorit ca lumea să se întoarcă la brutalitatea cu care trăiau oamenii acum câteva mii de ani, însă faptul că bărbaţii nu mai sunt supuşi la sarcini şi provocări fizice pentru a-şi putea asigura traiul de pe o zi pe alta va transforma sportivii de performanţă în adevărate rarităţi.

Atunci şi acum

Legionarii romani făceau în fiecare zi cel puţin un maraton jumătate, cărând echipament greu de mai mult de jumătate din greutatea corpului lor

Înotătorii atenieni i-ar întrece pe bărbaţii moderni care ar parcurge aceeaşi distanţă pe apă, aflându-se la vâsle

Aborigenii aruncau suliţa cel puţin 110 metri, cu mult peste recordul modern de 98.48 metri


Depresia începe de la grădiniţă

Oana Botezatu

Evenimentul zilei, 22 octombrie 2009

RAPORT. Tot mai mulţi elevi suferă de afecţiuni neuropsihice, care se adaugă bolilor deja tradiţionale de vedere şi de nutriţie.

Elevii din şcolile Capitalei nu se confruntă doar cu probleme de matematică, ci şi cu unele grave de sănătate. În topul afecţiunilor populaţiei şcolare (aproximativ 232.700 de elevi) se află cele legate de vedere şi de nutriţie - deja tradiţionale, dar, mai nou, şi cele neuropsihice sau cardio circulatorii, arată Raportul privind starea învăţământului în anul şcolar trecut.

Un studiu recent semnala că numărul cazurilor de obezitate la şcolari s-a dublat în ultimii opt ani. Potrivit raportului dat publicităţii, ieri, de Inspectoratul Bucureşti, problemele de metabolism şi nutriţie apar acum încă de la creşă şi se menţin în „orar” până la liceu, fiind „ajutate” de snacks-urile din pauze şi de lipsa unui program coerent de încurajare a alimentaţiei sănătoase.

Părinţii, principalii vinovaţi

La nivel naţional, 3,6% dintre elevii de clasa a IV-a sunt obezi, ca şi 2,8% dintre cei de-a XII-a. În Capitală există un singur liceu - Colegiul „Cantemir” - în care chioşcul cu chipsuri a fost înlocuit cu unul la care se găsesc fructe proaspete şi sucuri naturale.

În acelaşi top al afecţiunilor „şcolare” se află şi cele neuropsihice. Au o pondere mai mare la clasele I-III, dar nu-i trec cu vederea nici pe prichindeii de la creşă, nici pe şcolarii de 10-15 ani.

„Ne întâlnim zilnic, din ce în ce mai des, cu ADHD (Deficit de Atenţie), tulburări de comunicare, agresivitate, depresie. Ultimele două au căpătat o mare amploare ca urmare a ceea se întâmplă acasă: „living fast”, părinţi care lucrează mult, familii despărţite, oameni care nu mai au timp pentru copii. Violenţa, încurajată de televizor şi de computer, e o formă a copilului de a ne atrage atenţia”, comentează consilierul şcolar Marcela Claudia Călineci.

Potrivit acesteia, foarte mulţi preşcolari se înstrăinează, devin autişti, iar un procent din ce în ce mai ridicat de elevi între 13 şi 15 ani sunt stresaţi sau intră frecvent în depresie. Vina trebuie căutată la cei mari, spun specialiştii.

Un lucru e însă îmbucurător: atât elevii, cât şi profesorii, şi părinţii au descoperit „mana cerească” din şedinţele de consiliere psihopedagogică.

Dacă, anul trecut, doar 9.700 de elevi au mers la consiliere, acum numărul a ajuns la 12.500. Lor li se adaugă 4.100 de dascăli (faţă de 3.700) şi 4.900 de părinţi (faţă de 3.400), plus alte vreo 60.000 de persoane (toate cele trei categorii la un loc), care au beneficiat de consiliere de grup.

Tradiţional, ochii le dau bătăi de cap minorilor, de la creşă la liceu, mai arată raportul.

„Primul control oftalmologic trebuie făcut la 3 ani, dar mulţi părinţi îi aduc pe cei mici când nu se mai poate face mare lucru”, avertizează medicul Mircea Cristian Moraru, de la Clinica Oculus. Specialiştii spun că, până la 5-6 ani, ochii pot fi „reeducaţi”. După acest prag, recuperarea poate fi chiar imposibilă. (A contribuit Mihaela Năftănăilă)

Boli de inimă tânără

Pe locul patru la elevi între 13 şi 19 ani, şi ceva mai jos, la categoria 7-12 ani, se află afecţiunile cardio-respiratorii. Acestea nu sunt neapărat o urmare a alimentaţiei nesănătoase, ci vin pe fondul unor boli infecţioase.

„Copiii între 13 şi 19 ani fie se nasc cu probleme ale inimii, fie suferă de reumatism şi, ca urmare, e afectată şi inima”, spune profesorul Ion Socoteanu, de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara.


Opusurile se atrag, muzica lui Mozart ne face mai destepti: Miturile psihologice negate de cercetatori

Ziua, 21 octombrie 2009

Opusurile se atrag, oamenii utilizeaza un minim din capacitatea creierului, muzica lui Mozart ii face pe bebelusi mai destepti. Aceste concepte stau la baza emisiunilor tv, cartilor de auto-ajutor, website-urilor, filmelor si a revistelor, insa nimeni nu stie cat sunt de adevarate.

In cadrul unei carti recent aparute pe piata, "50 Great Myths of Popular Psychology" (50 de mituri populare ale psihologiei-n.r.) Scott Lilienfelds si co-autorii sai au explorat diferenta intre ce spun milioane de oameni si adevar. Astfel, in timp ce unele mituri sunt doar fascinante, altele conduc la decizii proaste cu consecinte nefericite, titreaza, miercuri, "Yahoo News".

Opusurile se atrag

Opusurile se atrag. Aceasta ipoteza larg raspandita a provocat zeci de oameni sa caute parteneri cat mai diferiti de ei. Insa nu doar ca opusurile nu se atrag in relatiile romantice, insa diferentele in ceea ce priveste personalitatea, convingerile si atitudinea sunt un bun indicator al unei despartiri viitoare. In cea mai mare parte persoanele asemanatoare se atrag. O legatura cu cineva diferit este mai distractiva pentru un timp scurt, dar nu este o reteta pentru o relatie de termen lung.

Utilizam doar 10% din puterea mintii. Cine nu isi doreste sa se creada ca avem un potential fabulos nedescoperit inca si ca 90% din creier doarme in asteptarea ca va fi activat? Insa nu exista nici o divada in acest sens. Mai mult, organul gandirii este cel mai activ din corpul uman.

Muzica lui Mozart ii face pe micuti mai destepti. Insa studiul original care a ajuns la aceasta concluzie, nu a fost realizat pe bebelusi, ci pe studenti, care aveau un scor mai mare la teste dupa ce ascultau Mozart zece minute. Si asta deoarece muzica clasica amplifica atentia, la fel de bine precum cafeaua.

Lipsa de incredere este un semn al problemelor psihologice. "Industria cartilor de auto-ajutor a convins oamenii care nu au incredere in ei ca nu vor realiza foarte multe in viata", a explicat Lilienfeld. Insa legatura dintre increderea in sine si mentalitate este moderata, in cele mai bune cazuri.

Luna plina declanseaza comportamente bizare. Crime, sinucideri, internari in spitalele psihiatrice, accidente de masina, toate au fost puse pe seama lunii pline. Insa cercetatorii nu au gasit nici o dovada a unui efect lunar. Insa, aceste convingeri persista, deoarece oamenii au tendinta sa tina minte evenimente care le confirma convingerile.

 

 
Psihologie