PARTENERI

Revista Stiinta si Tehnica
cabinet psihologic sinziana burcea autism
blog autism sinziana burcea
Orange pen

Cine e Online

Avem 104 vizitatori online

Login Portal



Sondaj de opinie

Credeti ca Legea 213 din 2004 trebuie modificata ?
 
Vizite din Mai 2008
Web Counter
Website Hit Counter
PageRank
Psihosomatica vs Somato-Psihica

 

 

 

 


PATOLOGIA PSIHO-SOMATICA VS. PATOLOGIA SOMATO-PSIHICA


Valentina Golumbeanu


Relativ la problematica dihotomozarii intre somatic - psihic si, pe de alta parte, a stabilirii intaietatii unuia dintre acesti doi factori in declansarea patologiilor de tip psihosomatic, consideram ca trebuie facuta urmatoarea distinctie:

1. in primul rand identificam tulburarile psiho-somatice - unde predomina caracterul psihologic, cauza originara a bolii este de ordin psihic, iar somaticul are un rol secundar, simptomatic (semnalizand de fapt deficitul sau conflictul intrapsihic);

2. in al doilea rand identificam tulburarile somato-psihice - unde cauza initiala este de ordin somatic, iar ulterior s-a asociat cu tulburari psihice, acestea din urma avand, in cazul de fata, un rol secundar.

I. Prin tulburari psiho-somatice trebuie sa intelegem orice modificare a functiilor fiziologice ca urmare a unei excitatii psihice atipice, anormale, avand ca efecte:

1. O serie de afectiuni organice, recunoscute actualmente pentru dualitatea factorilor etiologici (psihosomatici), situate la nivelul anumitor organe, aparate sau sisteme specifice (in sfera digestiva, sfera respiratorie si dermato-alergica, sfera cardi-vasculara, disfunctii psiho-sexuale) diagnosticabile clinic; acestea decriu un tablou simptomatologic mai mult specific medicinei interne;

2. Afectiuni difuze, care iau mai degraba forma unui disconfort generalizat, oboseala excesiva, extenuarea, slabiciunea, hipotonia generalizata a fizicului si a psihicului, migrenele, inclusiv o serie de alte simptome. Acestea sunt mai greu de diagnosticat clinic si de corelat cu o conditie medicala care sa le justifice intensitatea si, uneori exacerbarea manifestarii, durata sau persistenta in timp, caracterul recurent, ciclic sau rezistenta la tratamente; prin urmare nu sunt justificabile in totalitate din punct de vedere pur fiziologic. Aici includem si sindroamele algice de origine necunoscuta (cum este adesea cazul migrenelor).

3. Modificari in sfera psihicului survenite in urma declansarii unor grave afectiuni sau maladii psihice (psihozele sau nevrozele).

Astfel putem opera o distinctie intre doua tipuri de tulburari psiho-somatice:

a) Tulburari psiho-somatice primare: tulburari somatice, de etiologie psihologica - simptomele fizice sunt expresia unei suferinte psihice;

b) Tulburari psiho-somatice secundare: tulburari la nivel psihologic, care se dezvolta in urma altor afectiuni tot de origine psihica (cum sunt, de exemplu, depresiile secundare post-psihotice).

II. Prin tulburari somato-psihice intelegem toate simptomele psihice generate de trairea unei afectiuni somatice si se concretizeaza in ansamblul componentelor emotionale si atitudinale pe care persoana le manifesta fata de propria conditie si fata de propriile simptome dezagreabile.

Astfel, ne putem confrunta cu o serie de modificari in plan psihologic si atitudinal, care se dezvolta o data cu declansarea si/sau constientizarea afectiunii somatice si care se asociaza cu corelatele lor comportamentale (ne referim aici la modificarile comportamentale determinate de boala), printre care mentionam:

1) Regresia afectiva si comportamentala, care presupune reactivarea unor manifestari atitudinale, dorinte, aspiratii, expectatii si labilitati din copilarie si care se concretizeaza prin:

- exteriorizarea exagerata a suferintei;

- atitudinile copilaroase fata de boala, tratament, spitalizare etc;

- tirania, caracterul imperativ si tonul poruncitor;

- egocentrismul – cresterea manifestarilor cenestezice, importanta exagerata acordata de subiect unor functii organice vitale, precum alimentatia, excretia, digestia si senzatiilor legate boala; capriciozitatea, terorizarea anturajului, limitarea intereselor fata de alte aspecte ale vietii, in afara de boala;

- dependenta fata de medic si anturaj, simultana cu scaderea responsabilitatii si expolatarea beneficiilor secundare (obtinute ca o consecinta a conditiei medicale);

- predominanta afectelor - emotii primare cu o dezvoltare unipolara sau bipolara, de intensitate si expansivitate accentuate; scaderea tolerantei la frustrare;

2) Agresivitatea ai anxietatea, asociate adesea cu apatia;

3) Depresiile secundare;

4) Evaziunea, care se traduce prin demisia de la obligatiile sociale, care intr-o prima etapa este legitima, justificabila, dar daca se prelungeste excesiv devine nevrotica, boala fiind utilizata ca un mijloc pentru anularea responsabilitatilor.

5) Riscul iatrogenizarii- dispozitia pesimista, scepticismul si fatalitatea, care constau in centrarea pe simptome si chiar exagerarea acestora; se asociaza cu agravarea simptomelor si scaderea eficientei tratamentului.

Bolile somato-psihice definesc, in linii generale, toate simptomele neuropsihice consecutive afectiunilor somatice de diferite etiologii: boli infectionase, intoxicatii, traumatisme cranio-cerebrale, boli interne, endocrinologice, neurologice (inclusiv epilepsia), vaso-cerebrale etc.

In general, fiecare categorie de afectiuni somatice (bolile interne si bolile infectioase, bolile neurologice, bolile chirurgicale, cele terminale etc) se caracterizeaza printr-un tablou psihoclinic aparte, specific si recognoscibil. Spre exemplu, bolnavii de hepatita se caracterizeaza prin stari de apatie, fatigabilitate crescuta, lentoare psihica, tulburari de somn, inclusiv o mobilitate excesiva a dispozitiei si a starilor afective: de la apatie la euforie, de la calm la agitatie si anxietate, etc (Rascanu, R., 2006).

Ele genereaza modificari in sfera personalitatii individului (atunci cand sunt afectiuni de lunga durata, incurabile sau fatale), la nivel comportamental si la nivel cognitiv (apar deteriorarile cognitive), precum si in sfera afectivitatii.

Deasemenea, alaturi de cele psiho-somatice, ele concura la crearea unui cerc vicios, deoarece pot conduce la noi somatizari („efect la efect”) sau la agravarea simptomelor existente.

 

 

Articolul poate fi descarcat in format pdf la rubrica Articole – Psihologie clinica & Psihoterapie

 

 


Comentarii (0)Add Comment

Scrie comentariu
Trebuie sa fii logat ca sa poti posta comentarii. Daca nu ai inca un cont, inregistreaza-te!

busy
 
Psihologie