PARTENERI

Revista Stiinta si Tehnica
cabinet psihologic sinziana burcea autism
blog autism sinziana burcea
Orange pen

Cine e Online

Avem 45 vizitatori online

Login Portal



Sondaj de opinie

Credeti ca Legea 213 din 2004 trebuie modificata ?
 
Vizite din Mai 2008
Web Counter
Website Hit Counter
PageRank
Razboiul timbrelor 9

 

 

 

 

 

Războiul timbrelor

Episodul [ 9 ]

 

 

 

Pentru acest episod am ales sa reproducem diversele luări de poziţie ale unor psihologi sau asociaţii de profil, postate în ordinea cronologică a publicării lor.

 

Notă:

Ca de obicei comentariile noastre au fost scrise cu roşu pentru diferenţiere.

 

* * *

 

Catre Comitetul Director al Consiliului Psihologilor din Romania!

 

by Asociatia Apeh

9 martie 2012

 

Catre Comitetul Director al Consiliului Psihologilor din Romania,

 

Urmare a ultimelor schimbari metodologice aparute in Monitorul Oficial ca fiind emanate din partea CPR, Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie, ca parte integranta  a Comitetului  Director , in prezenta a 12 membrii, respectiv: IRINA HOLDEVICI, BEBE MIHAESCU,ION BOGDAN CEZAR,  APOSTOL VIRGINICA, CAMBOSIE  AUGUSTIN, DIMITRIU IULIA ODETTE, FRUNZA AURORA, LUCACIU  IONEL BODAN,  MACAVEI BIANCA, MINULESCU MIHAELA, RASCANU RUXANDRA, TURCU IUSTINIAN precum si cu acordul verbal  a doi membri  care si-au exprimat adeziunea la prezenta intampinare, DANIEL DAVID – Presedinte Comisie si  ION DAFINOIU membru, va aducem la cunostinta urmatoarele:

Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie nu este de acord cu implementarea Dispozitiei Presedintelui Comitetului director al Colegiului Psihologilor din Romania nr. 1/2012 pe motiv de nerespectare a Legii 213/2004, a normelor de aplicare a legii si a normelor de organizare si functionare a Consiliului Psihologilor din Romania,  precum si datorita faptului ca prin aceasta hotarare se limiteaza dreptul la libera exercitare a profesiei de psiholog, drept garantat de lege.

Decizia 1/2012 alaturi de altele asemanatoare a fost elaborata, emisa si oficializata prin publicare in Monitorul Oficial, fara consultarea prealabila a comisiei profesionale, comisie cu rol oficial de consultanta profesionala , conform normelor legale in vigoare.

Decizia 1/2012 a fost publicata fara acceptul Comitetul Director ce detine legal compenenta de aprobare a unei astfel de decizii.

 

In conformitate cu aceasta situatie propunem urmatoarele:

a -  Convocarea de urgent a a Comitetului Director pentru analizarea situatiei.

b -  Suspendarea aplicarii Dispozitiei 1/2012 pana  la decizia Comitetului Director.

c -  Propunem  Comitetului  Director sa sesizeze Comisia de Deontologie pentru punerea in discutie a abuzului privind exercitarea functiei de Presedinte al CPR, care nu a convocat Comitetul Director al Consiliului Psihologilor, conform normelor de organizare si functionare a CPR, legii si normativelor de aplicare  si nu a consultat Comitetul Director in privinta Dispoziteii nr.1/2012.

d – Solicitam ca aceasta intampinare sa fie afisata pe site-ul CPR avand in vedere existenta  mai multor interventii  si  petitii din partea membrilor colegiului cu acest subiect.

 

Prezenta intampinare a fost votata in unanimitate de cei 12 membri, astazi 09.03.2012, cu ocazia intrunirii Comisiei de Psihologie si Psihoterapie

 

Sursa:

www.facebook.com/notes/asociatia-apeh/catre-comitetul-director-al-consiliului-psihologilor-din-romania/311585808895919

 

Este probabil prima revoltă publică din interiorul CPR, la nivel de comisie. Curios ca a început de la comisia de clinică ... adică atunci cînd faci terapie, nu dai aviz, deci nu ai nevoie de timbru ... practic terapeuţii erau cel mai puţin afectaţi de decizia CPR ...

 

 

 

Drumul către transformarea psihologului în hârţogar

 

Cristian Opariuc-Dan

23 Martie 2012

 

Profesia de psiholog este una nobilă, în care confidenţialitatea reprezintă însăşi baza, temelia acţiunilor. Este ca spovedania la preot, aş spune chiar că o depăşeşte, deoarece omul vine la psiholog, de obicei, cu sufletul deschis, conştient că are o problemă pe care doreşte să o rezolve - şi mă refer aici, în special, la domeniul clinic. Nici în celelalte domenii lucrurile nu stau altfel. Prin însăşi natura profesiei, psihologul colectează şi analizează date extrem de sensibile privind o anumită persoană, date care sunt şi trebuie să rămână private. Chiar ideea asocierii activităţii psihologice cu informaţii care pot identifica o anumită persoană şi care, mai apoi, să ajungă într-un fel sau altul la dispoziţia altora, psihologi sau nepsihologi, este una aberantă care va conduce la desfiinţarea imaginii psihologului, şi aşa destul de şifonată.

 

Registre, jurnale şi alte documente care implică date personale pot fi ţinute doar pentru uzul exclusiv al psihologului sau al cabinetului la care acesta activează şi nu este nimic rău în asta. Nu am, iarăşi, nimic împotriva trimiterii de statistici anonime - sub aspectul clienţilor - către autoritatea de management. Însă nu au ce căuta aici informaţiile personale.

 

Unii dintre cunoscuţii mei m-au întrebat de multe ori ce-i cu paranoia mea privind securitatea Psihosoft CATS şi de ce tot fac atâtea actualizări. Le-am răspuns şi răspund acum public. Pentru a elimina orice posibilitate de asociere, în vreun fel, a accesului neautorizat la datele unui client, şi, în acelaşi timp, de a crea posibilitatea schimbului de informaţii conştient, voluntar şi responsabil între psihologi. Într-adevăr, Psihosoft CATS centralizează, şi el, datele într-o bază de date partajată de toţi psihologii utilizatori. Însă datele sunt encriptate cu un algoritm complex pe 1024 de biţi. Ca să vă faceţi o idee, securitatea guvernamentală americană impune un standard de encriptare pe 128 de biţi. Suntem mai catolici decât papa. Nici eu, care am acces direct la baza de date, nu pot vedea decât o suită de şiruri fără sens.

 

Spre exemplu, motivul evaluării „Conducător auto” pentru un aviz psihologic generat de Psihosoft CATS apare în baza de date cam aşa „C6chHoiuSdFjQDNbKeOdw3ElkqFuSf3lEtj1Ekv7seQ=”. Ştiu acest lucru deoarece este avizul meu, generat de mine. Mai mult, acest şir encriptat diferă de la psiholog la psiholog, cheile de encriptare fiind generate în baza datelor acestuia. Nu vreţi să ştiţi cum arată în baza de date informaţii mai sensibile, cum ar fi cele din anamneză.

 

Sigur că programul face şi statistici, rapoarte, situaţii, tot ce trebuie pentru un cabinet psihologic. Însă nu ar fi corect să includă date personale trimise altora. Totuşi, există rezerve din partea multora. De aceea, următoarea versiune de program - mai limitată - va include şi posibilitatea de a lucra fără conexiune la Internet, pentru a satisface toate dorinţele.

 

Însă nu despre Psihosoft CATS voiam să vorbesc în acest articol, ci despre confidenţialitatea datelor versus obligativitatea trimiterii acestora.

 

Dacă dispoziţia cuprinde doar necesitatea trimiterii şi a centralizării examenelor psihologice sau a şedinţelor de consiliere, în mod anonim, fără referire la date care ar putea conduce la identificarea clienţilor, acestea din urmă rămânând spre exploatarea exclusivă a psihologului, atunci nu este nicio problemă. Din câte ştiu, asemenea statistici se trimiteau şi până acum. Dacă însă se urmăreşte trimiterea de date cu caracter personal, atunci pot să apară o serie de probleme:

Ce ne facem cu legea 677/2001, legea privind protecţia datelor cu caracter personal? Fiecare psiholog se va înregistra în registrul unic privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi care nu ţine de Colegiul Psihologilor? Alte taxe, alţi bani, altă distracţie. Ne transformăm în bănci sau în serviciu de evidenţă a populaţiei?

 

Din cîte ştiu nu este necesară acea autorizaţie, cabinetele psihologice fiind aici în acceaşi situaţie ca şi cabinetele medicale. Toate cabinetele medicale reţin datele celor care se prezintă la consultaţie, inclusiv CNP, diagnostic etc. E o falsă problemă.

 

Ce facem cu clienţii serviciilor pe psihoterapie şi consiliere? Cum credeţi că vor reacţiona aceştia atunci când le vom spune „Ştiţi, dumneavoastră aveţi o tulburare de dinamică sexuală, însă va trebui să vă luam numele şi CNP-ul şi să trimitem aceste informaţii, împreună cu diagnosticul, la Colegiul Psihologilor”. Credeţi că vor mai exista clienţi dispuşi să facă anumite confidenţe psihologului?

 

Wow ... şi batem cîmpii şi facem petiţii că vrem decontarea de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) serviciilor psihologice/psihoterapie ... dar nu încălcăm confidenţialitatea... Pai are cineva impresia ca CNAS decontează bani fără o raportare care conţine cel puţin: Nume şi Prenume pacient, CNP, diagnostic etc ... Vise plăcute atunci, se pare că unii psihologi trăiesc pe altă lume ...

 

Care este scopul timbrelor profesionale atâta vreme cât fiecare psiholog este înregistrat unic pe baza unui cod, iar avizele psihologice poartă o parafă şi au, şi ele, un număr de înregistrare unic? Excesul de control mă duce cu gândul la o tulburare de natură psihiatrică. Nu ar fi mai simplu să se trimită rapoarte lunare privind numărul de avize psihologice eliberate de un psiholog? Acest lucru se poate face şi automat, fără a fi necesară o nouă sarcină pur funcţionărească. Şi nici nu ar include costuri suplimentare care să sărăceasă şi mai mult bugetul auster al unui cabinet psihologic. Sau este vorba de a face bani aici?

Dacă psihologul va trebui să facă atâtea hârţoage, când îşi mai face meseria? Nu cred că vor aprecia clienţii numărul de hârtii pe care trebuie să le elibereze psihologul, ci activitatea efectivă a acestuia. Atunci, de unde bani de taxe?

Ce se urmăreşte, în realitate, prin aceste măsuri de control excesiv? Să nu-mi spuneţi de explicaţia oficială, nu mai cred de mult în Moş Crăciun. Doreşte cineva să elimine psihologii şi să desfiinţeze meseria prin birocratizare excesivă? Sunt interese financiare obscure? Alte opinii?

Ce se întâmplă cu datele personale? Cine şi de ce are interesul să le colecteze? Care este scopul final? Pentru ce ar fi cineva interesat de numele clienţilor, de CNP-ul acestora şi, mai ales, de problemele oamenilor care vin la psiholog. În ultimă instanţă, aş putea accepta ideea unei imagini generale asupra sănătăţii psihice a populaţiei din România. Însă pentru acest lucru este suficient diagnosticul sau avizul, ori un inventar al problemelor, nu şi DATELE DE IDENTIFICARE. Cui foloseşte să ştie că subiectul Ion Ion a avut probleme de natură anxioasă, depresivă sau fobică? Nu cumva ne indreptăm spre un control total? Spre un stat poliţienensc care face rădăcini şi în activitatea psihologilor?

 

Ca sa clarificam puţin chestia cu CNP-uri şi unii care adună date. Probabil una din cele mai mari baze de date de acest fel din România este cea de la CNAS, care funcţioneaza de prin 2009, cuprinde toată populaţia, cu toate datele care se raportează: consultaţii clinice, internări în spital, analize de laborator, alte investigaţii, diagnostice, proceduri, reţete eliberate, concedii medicale şi altele. Aceste raportări cuprind inclusiv spitalele de psihiatrie, HIV, Hepatită etc. Toarte datele se raportează pe bază de CNP şi se duc într-o fişă a pacientui din baza de date. Şi cu toate astea sistemul medical se pare că nu are probleme cu confidenţialitatea. Doar psihologii ... Vorbiţi de hîrţogărie ... înseamnă că nu aveţi ideea ce înseamnă raportările SIUI pentru medici ...

 

Cred că sunt întrebări pertinente ce vor trebui tratate cu seriozitate şi la care va trebui găsit un răspuns urgent. Altfel este ameninţată, pe termen mediu şi lung, însăşi profesia noastră. Dacă aveţi o altă părere, vă aţtept cu răspunsuri argumentate şi să auzim de bine.

 

Sursa:

www.psihosoft.ro/index.php/ro/blog/entry/drumul-catre-transformarea-psihologului-in-hartogar

 

 

 

Scrisoare deschisa in numele membrilor APIO

 

27 martie 2012

 

Colegiului Psihologilor din Romania, dispozitia 1 2012

Stimate domnule preşedinte al Colegiului Psihologilor din Romania,

 

In Monitorul Oficial din data de 6 Februarie 2012 a aparut Dispoziţia 1, privind evidenţa profesionala a psihologilor cu drept de libera practica. Am luat act cu ingrijorare de aceasta decizie si, la ndemnul şi in numele membrilor Asociaţiei de Psihologie Industriala şi Organizaţionala, asociaţia de ramura din domeniul psihologiei muncii şi organizaţionale in Romania, va scriem aceasta scrisoare pentru a va cere lamuriri şi stoparea implementarii acestei decizii, pana la consultarea cu membrii Colegiului Psihologilor.

 

Din cate ştim, aceasta decizie a fost luata fara a fi aprobata in vreo comisie a Colegiului, in vreo şedinţa comuna a presedinţilor filialelor teritoriale sau in Comitetului director. In nici un moment inainte de luarea acestei decizii, membrii Colegiului nu au fost consultaţi sau macar informaţi despre acest proiect. Probabil ca veţi putea clarifica aceste aspecte, in cazul in care nţelegerea noastra este eronata.

 

Consideram ca decizia aceasta are potenţialul de a influenţa negativ calitatea vieţii şi muncii psihologilor din Romnia. Va rugam de aceea sa ne informaţi oficial, pentru a putea şi noi sa ne informam membrii, cu privire la motivele şi intenţiile care au generat aceasta decizie, la impactul preconizat al acesteia şi la ţintele cuantificabile, pe care doriţi sa le atingeţi prin promovarea acestei decizii.

 

In mod specific, va comunicam ca inţelegem de buna seama cu toţii ca securizarea actelor profesionale este importanta şi ar fi un pas inainte pentru practica psihologica din Romnia. Ea se practica in mai toate statele europene in diverse forme, nici una dintre ele insa neincluzand statul la cozi la acte un ghişeu poştal; probabil ca, aspectele care ţin de impactul administrativ al unei astfel de decizii ar trebui regandite. De asemenea, nici unul din sistemele de securizare a actelor profesionale practicat in alte state nu prevede excepţii de la regula pentru unele categorii de psihologi, in funcţie de instituţia in care activeaza. Daca este securizat actul profesional, aceasta ar trebui sa se realizeze indiferent de organizaţia angajatoare, de vreme ce, altfel, se transforma intr-o presiune administrativa suplimentara pe o singura categorie profesionala (psihologii independenţi). In aceste condiţii, aceasta decizie ia forma unei intervenţii anti-concurenţiale. In fine, aceasta decizie, prin limita maxima de evaluari zilnice acceptata, este complet neadaptata zonei de psihologie a muncii şi organizaţionale, unde se intampla deseori ca un psiholog sa realizeze mai multe evaluari de tip screening intr-o zi, procesate electronic, in proiecte de recrutare şi preselecţie. Nu se ţine cont nici de noile tehnologii ale informaţiei, care deseori fac ca rapoartele psihologice, in special n zona organizaţionala, sa nu fie tiparite cu necesitate.

 

Va rugam, de aceea, sa stopaţi implementarea deciziei, in actuala ei forma, pana la informarea corecta şi consultarea membrilor Colegiului sau macar a parghiilor administrative votate, care constituie Colegiul Psihologilor (comisiile teritoriale şi comisiile aplicative).

 

In numele membrilor APIO,

 

Dragoş Iliescu, Preşedinte APIO

Delia Vrga, Secretar APIO

Doru Dima, Membru n Comitetul Director al APIO şi membru in Comisia de Psihologia Muncii, Transporturilor si Serviciilor din cadrul Colegiului Psihologilor din Romnia

 

Tecuci

Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

 

Sursa:

www.comunicatemedia.ro/Scrisoare_deschisa_in_numele_membrilor_APIO_ic53606.html

 

 

 

Cum văd eu rolul Colegiului Psihologilor (I)

Cristian Opariuc-Dan

26 Martie 2012

 

În momentul în care am decis înfiinţarea domeniului www.psihosoft.ro şi, implicit, a site-ului Psihosoft Company, am plecat de la ideea unui portal de cercetare în psihologie, portal prin intermediul căruia să putem învăţa unii de la alţii şi să facem cercetare la un nivel compatibil internaţional. De altfel, misiunea site-ului este prezentată în descrierea de pe prima pagină. Nu am urmărit şi nu urmărim interese pur pecuniare ci, mai degrabă, dezvoltarea ştiinţei în acest domeniu. Din pacate, la 3 ani de la lansare, suntem încă departe de acest deziderat.

 

Colegiul Psihologilor a fost construit după modelul Colegiului Medicilor şi are, cred eu, ca atribuţie principală asigurarea calităţii serviciilor psihologice în România. Nu sunt cu Statutul Colegiului în faţă, prin urmare tot ce voi scrie reprezintă strict opiniile mele, ceea ce am înţeles eu, prin urmare s-ar putea să fiu în eroare. Nu ezitaţi să mă sancţionaţi în comentarii.

 

Aşadar, ideea Colegiului Psihologilor este una salutară pentru activitatea profesională. Îmi aduc aminte de debandada din anii '90 din breaslă, înaintea existenţei unei autorităţi care să o reglementeze. Însă, drumul spre iad este pavat cu intenţii bune. Constat, acum, o deviere a instituţiei de la scopurile nobile de la care a pornit şi mă voi explica în cele ce urmează:

 

Rolul de control al Colegiului

Colegiul în general şi, în particular, Comisiile urmăresc controlul calităţii serviciilor psihologice prestate. Cred că acest obiectiv poate fi atins prin mai multe mijloace:

Evaluarea competenţei profesionale a psihologilor practicieni. Nu am prejudecăţi şi idei fixe referitoare la universitatea absolvită. Nu fac parte dintre cei care se uită cu un aer superior la absolvenţii de „Spiru Haret”, cu toate că am anumite opinii referitoare la calitatea învăţământului din acea instituţie. Sunt absolvent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, promoţia 1996. Cu alte cuvinte, destul de vechi în branşă. Consider că educaţia şi performanţa ţin de individ şi nu de instituţie. Am văzut destule nulităţi care au absolvit „Alexandru Ioan Cuza” şi destui profesionişti absolvenţi de „Spiru Haret”. Aşadar, apreciez omul şi nu instituşia. Când am terminat facultatea, aveam impresia că ştiu multe şi, de fapt, nu ştiam mai nimic. Acum e invers. Ştiu destule şi am impresia că nu ştiu nimic. Mi se pare corect faptul că prin intermediul comisiilor de specialitate se evaluează competenţa psihologilor care doresc să profeseze, sunt de acord cu acel certificat de liberă practică, la fel şi cu conceptul de supervizare, însă haideţi să fim sinceri cu noi înşine. Cum se desfăşoară, în realitate, un examen de acordare a certificatului de liberă practică? Nu se axează cumva prea mult pe plata taxei? Ce rol are, de fapt, supervizorul? Nu cumva unul doar formal? Nu ştiu. Întreb doar şi sper ca întrebările să nu rămână retorice. Nu cumva aceste idei, excelente în teorie, nu sunt la fel de eficiente şi din punct de vedere practic? Altfel cum puteţi explica numărul mare de „psihologi de carton” existent în branşă?

Controlul calităţii activităţii profesionale. Este poate cel mai sensibil atribut al Colegiului Psihologilor şi care suscită puncte de vedere diferite. Din punctul meu de vedere, controlul calităţii activităţii profesionale poate îmbrăca aspecte diferite. Relaţionat cu punctul de mai sus, asigurarea unui corp profesional bine pregătit. În plus, asigurarea specializării. Cunosc şi acum - aici îmi voi atrage, desigur, critici multiple - psihologi cu atestări multiple. Sunt unii specialişti în toate: psihologia muncii, educaţională, judiciară, militară, ba chiar şi psihoterapie. Un fel de medici de familie. Nimic rău până acum! Subliniez acest lucru. La nivelul unor analize de bază, este în regulă. Însă psihologia, ca şi medicina, este vastă. Nu cred în specializarea universală decât până la un nivel. Pentru o calitate superioară, la fel cum în medicină există chirurgi, ortopezi, ginecologi etc. Şi la noi cred ca va trebui să punem un mai mare accent şi să promovăm specializările pure. Eu sunt specialist în metode de cercetare, analiză de date şi elaborare de teste. Wow! Iată, deja ies 3 specializări la număr. Chestiunea e că aceste lucruri depind unele de altele. Global, aş putea spune că mă pricep la metode de cercetare şi cam atât. Nu aş îndrăzni niciodată să fac o şedinţă de consiliere, cu atât mai mult psihoterapie. Deşi meseria mi-ar permite, însă nu mă pricep, nu e domeniul meu. Şi reciproca e valabilă. Nu voi ezita să critic - cu argumente, desigur - orice opinie greşită, expusă în domeniul meu de competenţă. Îmi pot expune o părere în psihologia muncii, organizaţională, chiar şi în psihoterapie, însă acest lucru reprezintă doar o părere. Atât! Ascult oricând sfatul şi punctele de vedere ale cunoscătorilor şi ţin cont de ele. În plus, nu am orgolii deşarte, nu mi-e ruşine să spun că nu ştiu ceva. Când vom înţelege că trebuie să excelăm în domeniul nostru, oricât de limitat ar fi acesta, atunci vom avea succes şi vom fi pe drumul cel bun.

Controlul sănătăţii mintale a populaţiei. Un deziderat pe care nu cred că l-a atins, până acum, Colegiul Psihologilor. Şi aici vom atinge un punct vulnerabil, cel referitor la rapoate şi la raportări. Consider perfect normal să existe un sistem periodic de raportare a activităţii psihologilor către un for centralizator. Datele pot fi folosite în vederea generării de rapoarte privind sănătatea mintală a populaţiei, privind cursurile de formare care se impun, analiza domeniilor mai puţin acoperite, luarea unor decizii referitoare la cererea şi oferta de pe piaţă etc. Cu alte cuvinte, pentru informarea şi susţinerea activităţii psihologilor. DATELE TREBUIE SĂ FIE, ÎNSĂ, ANONIME. De exemplu, se poate raporta numărul de avize eliberate într-o lună, pe categorii de avize, se pot raporta diagnosticele psihologice date sau numărul de subiecţi evaluaţi. Însă orice fel de informaţie care permite asocierea unui client cu un aviz ori cu un diagnostic va rămâne strict în posesia psihologului evaluator şi va putea fi furnizată doar în anumite condiţii stricte. De exemplu, dacă subiectul respectiv ia un pistol şi împuşcă oameni, cred că este bine să se ştie cine l-a evaluat, ce aviz a dat şi cum a fost evaluat. La fel ca la medici; dacă am apendicită şi merg la doctorul Ciomu, care în loc să-mi taie apendicele îmi taie altceva, cred că se impune o anchetă.

Controlul calităţii probelor psihologice. Din nou un punct sensibil. Ne mirăm că probele psihologice sunt atât de scumpe. Preţul unui instrument de diagnostic psihologic se regăseşte, parţial, în consturile de construcţie şi adaptare (credeţi-mă, nu sunt deloc mici) şi, de asemenea, în consturile de acreditare ale instrumentului. Exorbitante, plecându-se de la ideea că furnizorul de teste psihologice câştigă oricum. Aşa o fi, însă nimeni nu se gândeşte la costurile pe care le presupune înfiinţarea şi întreţinerea unui cabinet individual, în condiţiile în care acestea se amortizează extrem de greu - dacă se amortizează vreodată. Cred că acreditarea unei probe psihologice va trebui condiţionată mai degrabă de calitatea şi valoarea acesteia decât prin limitarea constructorilor de probe la anumite firme potente financiar. Nu contest calitatea unor probe emise de Cognitrom, Testcentral etc. Pe mulţi dintre autorii acestora sau pe cei care le-au adaptat îi cunosc personal şi, credeţi-mă, sunt oameni cu o competenţă profesională fantastică. Mircea Miclea, Dragoş Iliescu, Alin Sava, Laur Măricuţoiu, Ticu Constantin, Cornel Havârneanu, Ştefan Liţă, regretatul Horia Pitariu şi mulţi alţii sunt oameni de la care am avut sau avem de învăţat, cu toţii, foarte multe. Din păcate există destui care pun în circulaţie probe mai mult decât discutabile şi, culmea, au obţinut acreditarea. Pe de altă parte, în lucrări destinate publicului larg, există, de multe ori, probe profesionale prezentate complet. Cu itemi, instrucţiuni şi toate detaliile corespunzătoare, inclusiv etaloane. Problema e că aceste probe sunt pur şi simplu traduse, fără NICIO ADAPTARE specifică. Mulţi psihologi le folosesc ca atare, aflându-se în eroare şi demonstrând un diletantism monstruous. Pentru detalii referitoare la ce înseamnă probe psihologice adaptate, puteţi vedea articolele destinate acestui subiect din blog. O altă problemă se pune atunci când ne gândim la accesul publicului larg la itemi. Psihologia nu este numai pentru psihologi. Sunt extrem de multe persoane pasionate de psihologie şi, în special, de testele psihologice. Prezenţa probelor psihologice profesionale în lucrări destinate publicului larg pune în discuţie însăşi validitatea unei evaluări efectuată cu acea probă. Ce ne facem cu tendinţa de faţadă şi cu efectul de învăţare? Sunt probleme care ar trebui să ne dea de gândit.

 

Ne oprim aici, deoarece nu doresc să scriu un articol de tip roman. În cea de-a doua parte vom încerca să ne explicăm şi alte roluri ale colegiului. Mai bine zis să-mi explic, cu ajutorul dumneavoastră.

 

Sursa:

www.psihosoft.ro/index.php/ro/blog/entry/cum-vad-eu-rolul-colegiului-psihologilor

 

În toţi aceşti ani CPR a dovedit ca înţelege controlul asupra profesiei mai degrabă ca un  monopol decît ca o modalitate de a creşte calitatea serviciilor şi a profesionalizării celor ce lucrează în domeniu. Singura preocupare vizibilă a fost penntru suprareglementare şi pentru inventarea de tot felul de taxe. Nu a existat şi nu există nici o preocupare reală pentrr calitate la CPR, singurul lucru care îi preocupă sînt banii ...

 

 

 

Cum văd eu rolul Colegiului Psihologilor (II)

 

Cristian Opariuc-Dan

27 Martie 2012

 

Încercând să-mi explic rolul de control al Colegiului Psihologilor, în articolul anterior, s-au relevat o serie de probleme. Voi încerca să-mi explic, în acest articol, şi alte roluri pe care cred că ar trebui să le aibă această instituţie.

 

Rolul de planificator al formării

Dacă tot îşi propune colectarea datelor, cred că acest Colegiul al Psihologilor poate folosi informaţiile în vederea identificării nevoilor de formare ale psihologilor. Şi apoi ar putea propune cursuri de formare astfel încât să se acopere necesităţile de pe piaţă. Câte dintre cursurile de formare corespund unor nevoi reale? Câţi formatori sau iniţiatori de cursuri de formare au într-adevăr acces şi sunt agreaţi de către Colegiu? De ce unii practicieni care doresc să iniţieze cursuri de formare sunt limitaţi de o birocraţie excesivă? Sau formarea o fi doar atributul universitarilor? Mă întreb şi eu.

 

O altă problemă vizează sistemul de credite, preluat după sistemul american de formare. Doar că în Statele Unite creditele au o altă semnificaţie şi sunt acoperite de competenţe dobândite. La noi este doar o „goană după credite” şi atât, cu toate că nu am înţeles foarte bine la ce folosesc? Probabil la promovare? La obţinerea licenţei de practică? În plus, în America psihologii participă la cursuri sau la conferinţe pentru că îi interesează cu adevărat, pentru că reprezintă provocări şi informaţii noi, utile în carieră. Putem spune acelaşi lucru şi despre noi? Câţi dintre noi am participat la conferinţe doar pentru că se dădeau multe credite, nu pentru a pleca de acolo cu informaţii relevante? Câţi am făcut-o din obligaţie şi nu din plăcere şi pentru cunoaştere? Suntem sau nu suntem sinceri?

 

Pe de altă parte, majoritatea cursurilor sunt contra cost, unele având un caracter cvasi-obligatoriu. Să reprezinte asta un mijloc doar de a face bani? Se sponsorizeaza oare, din taxele plătite de psihologi, un anumit număr de locuri pentru studenţi sau pentru anumite persoane fără posibilităţi dar pentru care informaţiile de la curs pot fi foarte utile? Există oare un sistem de monitorizare - să nu spun evaluare - a competenţelor dobândite la curs şi în baza cărora se acordă creditele? Atunci, repet, care e rostul creditelor? Se dau doar în baza simplei prezenţe condiţionată, evident, de plata taxei? Pai, atunci ce-am facut?

 

Sistemul de credite există şi la medici, eu personal îl consider mai degrabă dăunător. S-a dovedit în anii de după 90 ca preluarea unor modele care funcţionează foarte bine în alte părţi nu e întotdeauna o soluţie fericită – e destul să vedem ce s-a obţinut după ”reforma” admiterilor, a renunţării la acele examene de treaptă sau de intrare în facultate – doar un dezastru din punct de vedere al calităţii învăţămîntului. Cam la fel e şi cu creditele – atîta timp cît ele se dau şi fără ca persoana respectivă să participe la acele conferinţe/workshopuri; atîta timp cît modul de acordare a numărului de credite este aberant (în opinia mea), cu siguranţă că ele nu îşi ating scopul – acela de a creşte profesionalismul psihologilor. În schimb au devenit o bună metodă de a face bani, atît pentru Colegiu cît ţi pentru cei care oferă astfel de formări.

 

Câţi dintre banii adunaţi sunt folosiţi pentru stagii de formare în străinătate, selecţia candidaţilor făcându-se în baza unor proiecte individuale? Sau nu credeţi că ar fi util?

 

Câţi dintre banii folosiţi pot fi investiţi în abonamente la reviste electronice sau la baze de date de tip Web of Knowledge, la care psihologii acreditaţi şi plătitori de taxe să aibă acces? Nu credeţi că un asemenea demers ar putea aduce la zi cunoaşterea psihologică şi ar putea îmbunătăţi serviciile?

 

Ar fi multe de spus aici. Procesul de formare este unul laborios. Consider totuşi că o parte dintre banii adunaţi se pot întoarce la psihologi prin intermediul unor asemenea servicii sau facilităţi. Altfel, Colegiul rămâne doar un încasator de taxe. Şi atât.

 

Este totodată şi un bun cheltuitor de taxe. Din păcate le cheltuie doar în folosul celor care sunt în conducere …

 

Rolul de promotor al psihologiei

După 20 de ani de la reînfiinţarea psihologiei, rolul psihologului în societate este încă unul ambiguu, chiar şi pentru persoane bine informate. În presă, unii spun că am fi medici. Alţii susţin că dacă ai probleme psihiatrice, trebuie să consulţi un psiholog. Alţii pur şi simplu văd în psiholog fata sau băiatul care ne pune să facem X-uri pe o foaie sau omul care mă pune să spun şi ce-am mâncat acum o săptămână. Asta ca să nu vorbim de psiholog ca fiind persoana aceea care vine când avem cursuri auto şi ne dă avize. Cred că suntem singura profesie din România aflată într-o asemenea situaţie de confuzie.

 

Câte spoturi publicitare aţi văzut care să promoveze activitatea psihologilor şi să explice modul în care psihologul şi nu vrăjitoarea poate rezolva unele probleme? Acestea pot fi chiar de interes public, deoarece contribuie la conştientizarea şi ameliorarea sănătăţii mintale a populaţiei. Câte emisiuni aţi văzut pe teme de psihologie? Probabil că plictisesc şi nu fac audienşă. Câte intervenţii ale reprezentanţilor Colegiului aţi văzut în sprijinul activităţii psihologilor? Cum se popularizează psihologia reală şi în ce mod se individualizează ca disciplină în conţtiinţa publică?

 

Aş spune ca avem imaginea pe care ne-o merităm. Atîta timp cît se dau avize fără examinare sau cu examinare formală, atîta timp cît e plin de neprofesionişti buni la toate şi care fac de toate, nu avem cum să ne schimbam imaginea. La noi mulţi psihologi fac şi testare auto, şi muncii, şi consiliere familială, mai bagă şi-o psihoterapie printre picături ... asta e ... dacă se poate. Şi ca să facem comparaţie, aţi auzit de aşa ceva în medicină ? Aţi văzut medic cardiolog care să vă trateze şi dantura, medic ginecolog care să vă prescrie şi ochelari .... Să mai vorbim de emisiunile cu psihoterapie în direct la TV, asta că tot s-au revoltat psihologii acuma că se încalcă confidenţialitatea ... pai la emisiunile alea ce se făcea ...a luat cineva atitudine faţă de acele showuri ...

 

Mai am în vedere câteva roluri pe care ar trebui să le aibă Colegiul Psihologilor, însă despre acestea în următorul articol, promit, ultimul pe această temă.

 

Sursa:

www.psihosoft.ro/index.php/ro/blog/entry/cum-vad-eu-rolul-colegiului-psihologilor-ii

 

 

 

SCRISOARE DESCHISA CATRE DOMNUL PRESEDINTE AL COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA

 

27 martie 2012

 

Domnule Psiholog,

 

AS putea sa va prezint istoria psihologiei n Romnia dar, avnd n vedere vrsta dumneavoastra sunt convinsa ca o cunoaSteti, aSa ca nu va spun dect ca decizia pe care ati adoptat-o dumneavoastra ne face sa ne simtim ca niSte potentiali infractori. Cunoasteti sentimentul doar ati trait acea perioada! Vreau sa va atentionez ca nca din titlul dispozitiei, pe care ati transmis-o direct n Monitorul Oficial, cu ajutorul unor persoane care frizeaza ntr-adevar cadrul penal al legislatiei din Romnia, evidenta psihologilor cu drept de libera practica demonstrati ca ati pierdut Sirul psihologilor acreditati de catre Colegiul Psihologilor din Romnia, ca nu colaborati suficient de bine cu colegii dumneavoastra din Comisiile de specialitate Si ca nu aveti nici cea mai mica intentie pentru a promova imaginea psihologilor n Romnia. Credeti ca sunteti nselat, domnule preSedinte?

Evidenta psihologilor cu drept de libera practica va reamintesc domnule presedinte ca exista Registrul Unic al Psihologilor cu drept de libera practica, iar fiecare comisie de specialitate dispune de registrul propriu al psihologilor cu drept de libera practica, deasemenea exista un registru al tuturor cabinetelor acreditate, al structurilor de psihologie, ca sa nu mai vorbesc de aberantul registru al cabinetelor agreate de ministerul transporturilor. Din acest motiv nu nteleg de ce trebuie sa ma evidentiez din nou cu ajutorul unor timbre contra cost. Va simtiti nesigur, domnule preSedinte?

 

Nu înţeleg de ce registrul de la Ministerul Transporturilor e aberant ! Prin lege, acest minister se ocupă de tot ceea ce înseamnă siguranţa circulaţiei, iar avizele psihologice date în acest domeniu intră şi ele în zona de interes a ministerului. Asta cu atît mai mult cu cît CPR nu a dovedit în atîţia ani că poate reglementa această activitate din punct de vedere al calităţii, din contra au permis impostura. Pîna una alta MT are nişte norme care funcţionează şi sînt destul de clare, vis-a-vis de evaluarea psihologică şi medicală. Iniţial au fost şi norme pentru acreditarea cabinetelor, şi se faceau şi inspecţii, dar cu ajutorul CPR s-au mai scos din ele drept urmare acum situaţia e mai proastă decît pînă la înfiinţarea CPR.

 

În normele metodologice de implementare ale acestei dispozitii, ma conditionati la un numar de 200 de timbre pe luna, fapt care aduce atingere dreptului meu la munca - eu sunt un organism privat, pot sa muncesc 10 ore pe zi, smbata Si duminca faceti un calcul matematic simplu sa vedeti daca mi ajung. Nu nteleg pentru ce mi conditionati dumneavoastra capacitatea mea de munca. Ma gndesc ca poate vreti sa ndepartati monopolul unor colegi! Domnule preSedinte nu prin evidentierea noastra o sa faceti asta, ci prin stabilirea unui pret minim recomandat pentru evaluarea psihologica Si printr-o selectie riguroasa a viitorilor psihologi cu drept de libera practica. Insa totul se rezuma la bani domnule preSedinte, dumneavoastra o Stiti mai bine dect mine! De ce vreti sa Stiti, dumneavoastra domnule preSedinte, cti bani fac eu pe luna? Asta Stiu, cu siguranta, cei de la Adminstratia Financiara! Simtiti nevoia unui control mai mare asupra noastra, domnule preSedinte? Sau aceasta dispozitie a aparut n urma unor calcule mrSave, avnd n vedere numarul mare de psihologi cu drept de libera practica, profesia directorului de la Fabrica de Timbre a Postei Romne sau culoarea politica a acestuia. Apropo, domnule preSedinte, dumneavostra ce culoare politica aveti?

Poate nu ati luat n seama beneficiarii serviciilor psihologice vreau sa va reamintesc ca oamenii vin la psiholog doar daca sunt conditionati de angajator sau de o alta situatie, ori cnd sunt la limita posibilitatilor lor psihice motiv pentru care orice modificare de pret nu ar face dect ca vizitele la psiholog sa fie minimale. De la naltimea dumneavoastra nu se vede asta, domnule preSedinte? Salariul minim pe economie este de aproximativ 700 de lei/luna iar consilierea psihologica si psihoterapia poate depaSi uSor aceasta suma ntr-o luna! Considerati ca cei care cStiga putin nu au dreptul la a consulta un psiholog? Contravine cu ceea ce am nvatat, domnule psiholog!

Apoi pentru a trece un beneficiar n registrul dumneavoastra online, trebuie mai nti sa cereti acceptul beneficiarului Si apoi sa ne obligati pe noi sa facem asta. Tin sa va reamintesc ca noi suntem supuSi unor rigori legale, domnule preSedinte, suntem operatori de prelucrare de date cu caracter personal. Poate simtiti nevoia unui control asupra unei mase mai mari din populatia acestei tari. Simtiti ca pierdeti teren domnule preSedinte?

Domnule preSedinte va depaSiti atributiile iar eu nu pentru asta v-am ales! Eu v-am ales sa promovati imaginea psihologul n Romnia, sa nu lasati ca hotarri pentru HG nr. 1169 din 25 noiembrie 2011. sa treaca prin parlament cu atta lejeritate deSi Stiati de existenta ei, sa opriti dezbaterile de rau augur pentru profesia noastra din ministerul transporturilor, sa negociati un cadru legal cu Casa de Asigurari de Sanatate pentru decontarea unor servicii de care o mare parte din populatia acestei tari are neaparata nevoie, sa stabiliti coduri de bune practici, sa propuneti metodologii de lucru, sa faceti cercetare domnule preSedinte Si sa mpartaStti rezultatele acestora cu noi toti.

Ma alatur colegilor mei, psihologi, cunoscnd faptul ca aceasta scrisoare poate avea repercusiuni asupra carierei mele, Si va transmit Si eu faptul ca m-ati dezamagit, domnule preSedinte!

 

In speranta unui viitor mai bun,

Psiholog Cristina Rodica Modoaca

 

tecuci

Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

 

Sursa:

www.comunicatemedia.ro/SCRISOARE_DESCHISA__CATRE_DOMNUL_PRESEDINTE_AL_COL_ic53597.html

 

Am preluat acest text exact cum era, dar sincer cred că ar fi trebuit să fie puţin corectat înainte de a fi publicat. Toată lumea mai face greşeli, dar aici devin cam supărătoare.

 

 

 

Comunicat de presa din partea membrilor CPR, semnatari ai Petitiei online impotriva Dispozitiei 1 2012

 

27 martie 2012

 

Dispozitia 1 2012

 

Astazi 26.03.2012 se depune Petitia "NU VREM Dispozitia 1/ 2012 - evidenta profesionala a psihologilor cu drept de libera practica", semnata de 2036 pana la data de 24.03.2012, ramasa activa spre colectarea semnaturilor si constituindu-se ca o reactie a psihologilor romani la Dispozitia 1 / 2012, emisa de Presedintele CPR Anitei Mihai.

In luna Februarie, ca urmare a publicarii Dispozitiei, mai sus amintite, a fost lansata o Petitie online. Reactia Psihologilor se poate vedea, mai ales, in mesajele venite din toata tara si care vorbesc despre nemultumiri acumulate, de-a lungul timpului, privitor la activitatea Colegiului, ca si interfata a comunitatii psihologilor in relatie cu beneficiarii serviciilor psihologice, dar si cu institutii ca Ministerul Sanatatii,Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii, Ministerul Educatiei si Guvernul Romaniei, prin intermediul legilor, hotararilor si dispozitiilor adoptate.

Petitia a fost catalizatorul nemultumirilor, ce au escaladat odata cu aparitia si publicarea, fara dezbatere a Dispozitiei nr.1/2012. Este cel mai vehement raspuns dat de psihologi la o noua reglementare, ce ataca o serie de drepturi profesionale, mascata in buna intentie a profesionalizarii actului psihologic, aducand o noua umbra de culpa asupra benevolentei si corectitudinii muncii tuturor psihologilor.

Pe paginile cu semnaturi se aduna voci din toata tara, care-si manifesta nemultumirea fata de un act abuziv, o noua dispozitie ce pare incropita pe genunchi, intr-o nepasare totala fata de lege si regulile instituite si nerespectate, tocmai de catre cei alesi sa detina puterea de a schimba destinele unei bresle, ce inca face pionierat in Romania zilelor noastre. Incalcand prevederile Legii 213/2004 cat si normele de aplicare a acesteia presedintele Anitei hotaraste publicarea unei Dispozitii nestatutare, in conditiile neconsultarii membrilor Comitetului Director si a presedintilor de filiale, ignorand si incalcand drepturile psihologilor de a participa la o decizie majora care ii afecteaza pe toti.

Citind declaratiile din Petitie, despre mobilul unei prime mari reactii a psihologilor romani, se poate observa unitatea acelorasi nemultumiri, ce rezulta din declaratii. Printre semnatari- oamenii cu experienta in domeniu, unii nume mari, formatorii atator generatii de practicieni, care-si manifesta uimirea privitor la noul abuz decizional, care vorbesc despre umilinta, degradare, spolierea de atributiunile sale a unei meserii minunate, cea de psiholog.

In editia online a ziarului Romania Libera din 19 martie a.c.domnul presedinte Anitei declara, cu referire la Dispozitia nr.1/2012:

Cu aceste prevederi ncercam sa facem putina ordine n sistem Si sa i ajutam pe psihologii tineri care nu au ce sa mannce. De ce unii psihologi ieSiti de la fabrica de diplome Spiru Haret sa emita o mie sau zece mii de avize pe luna, iar altii nici unul? Am decis sa i scoatem pe marii rechini din schema. AceStia sunt psihologii care se opun masurii: Stabimea Si barosanii care dau mii de avize pe luna", a declarat Mihai Anitei. In mod semnificativ consideram ca, domnia sa aduce, prin declaratiile sale, atingere identitatii profesionale si calomniaza psihologii de buna credinta din tara.

 

Dorim sa atragem atentia asupra catorva abateri grave, ce anuleaza prin insasi existenta lor, legitimitatea acestei Dispozitii, cu atat mai mult publicarea sa abuziva, nestatutara, deoarece incalca Legea 213/2004 si Normele de aplicare ale acestei legi 788/2005, dar si drepturile fundamentale ale omului, stabilite international :

 

1. Dispozitia inseamna incalcarea CONFIDENTIALITATII CLIENTULUI

Consideram ca dispozitia nr. 1/2012, prin art 2 b,c,d, incalca art 4 alin 2 din Legea 213/2004, care prevede CONFIDENTIALITATEA ACTULUI PSIHOLOGIC si temelia exercitarii profesiei de psiholog, art 17 lit b, prin care psihologul trebuie sa se conformeze si sa respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, incalcarea incriminata reiesind din acelasi art 2 al dispozitiei 1 alin 5, care prevede accesul celor ce realizeaza controlul profesional din partea CPR, la date confidentiale. Ori prezentarea acestor date unor terte persoane incalca prevederile Codului Deontologic (CD) - art 39 (2) respectarea principiului confidentialitatii actului psihologic si inviolabilitatii lucrarilor si inregistrarilor cu caracter profesional, aflate in paza juridica a psihologului sau angajatorului acestuia. Aceasta prezentare se poate face doar cu consimtamantul persoanelor, ce au beneficiat de serviciile psihologului (Art VI 4 CD), exceptie facnd situatiile justificate de lege sau n circumstante de iminenta sau posibila vatamare fizica sau crima (Art VI 4 CD). Ori dispozitia 1/2012 a presedintelui CPR nu reprezinta o lege a acestei tari si nu justifica accesul la aceste date.

De asemenea, prin Dispozitia 1/ 2012 se incalca Legea nr. 677/2001, ce garanteaza protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal (Art.1), efectuate, in tot sau in parte, prin mijloace automate, precum si prelucrarii prin alte mijloace decat cele automate a datelor cu caracter personal, care fac parte dintr-un sistem de evidenta sau care sunt destinate sa fie incluse intr-un asemenea sistem, indiferent daca au loc in sectorul public sau in sectorul privat-art 2(4) din aceeasi lege.

2. Consideram ca prezenta Dispozitie este rezultatul unui ABUZ IN FUNCTIE, prin neconsultarea Comitetului Director sau a Consiliului Colegiului (incluzand presedintii filialelor teritoriale) si depasirea atributiunilor de presedinte.

Astfel, Presedintele invocand art 24 (b) din 213/2004, de instituire a standardelor de calitate se substituie Colegiului ca entitate, mentionata ca totalitatea psihologilor cu libera practica din Romania cnf 23 (3) , din aceeasi lege.

Conform art. 41 din Legea nr. 213 Si art. 51 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a legii nr. 213 PreSedintele nu are dreptul de a lua o asemenea masura, dispozitia nr. 1 din 2012 nefiind o dispozitie de aplicare unitara a legii sau una prin care sa se detalieze dispozitiile legii nr. 213- referinta din lege fiind pentru parafa si semnatura olograf.

Incheind un contract cu Posta Romana, presedintele CPR face o noua abatere incalcand art.41(b), respectiv: incheierea de conventii si contracte in numele Colegiului, doar cu aprobarea Comitetului director.

 

3. In afara incalcarilor, prezentate mai sus, domnul Presedinte dovedeste o necunoastere a Legii, cu care conexeaza prezenta Dispozitie, deoarece:

 

A. In art. 8 (3) din Dispozitia nr. 1/2012 se detaliaza de ce au fost invocate prev. Art.51 (1) : Prezenta dispozitie este emisa pentru detalierea Si punerea n aplicare a dispozitiilor Legii nr. 213/2004 ori in lege nu exista vreo dispozitie privind timbrarea actelor emise de catre psiholog, iar presedintele nu spune explicit care prevedere a legii este detaliata prin dispozitia sa.

O dispozitie data de o persoana sau for de coducere al unei organizatii profesionale nu poate contraveni prevederilor Legii sau a Normelor de aplicare ale acesteia.

 

B. Cnf. Art. 7. (2) din Dispozitie emiterea de catre psihologi a actelor profesionale fara aplicarea timbrelor profesionale Si fara aplicarea parafei profesionale a psihologului examinator constituie abatere disciplinara Si se sanctioneaza n conditiile Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, nfiintarea, organizarea Si functionarea Colegiului Psihologilor din Romnia.

Cnf. Art. 7 (3) Nenregistrarea actelor profesionale Si a numarului inscris pe timbrul profesional n registrele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. c) Si d) constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza n conditiile Legii nr. 213/2004.

Raspunsul nostru: Art. 54, legea 213.2004: (1) Psihologii cu drept de libera practica care ncalca prevederile prezentei legi Si regulamentele specifice privind exercitarea profesiei de psiholog sau nu respecta Codul deontologic raspund disciplinar n functie de gravitatea abaterii, putnd fi sanctionati cu: a) mustrare; b) avertisment; c) suspendarea temporara, pe un interval de 6−12 luni, a avizului de exercitare a profesiei; d) retragerea definitiva a atestatului.

Consideram ca ne-timbrarea nu este cuprinsa sub nicio forma in prevederile legii 213/2004, dispozitia presedintelui nefacand refererire la un aspect dintre cele subliniate mai sus.

 

C. Art 53 din normele de aplicare a Legii 213, invocat in motivarea dispozitiei 1/2012 se refera la conditiile de spatii si dotari, nicidecum la acte si timbre profesionale, iar acesta este atributul de asemenea al Comitetului Director al CPR

 

Parafrazînd am putea spune „Asa jurist/CPR, asa decizii”, si asta pentru că nu e prima oară cînd CPR scoate din joben tot felul de hotărîri fără urmă de legalitate (”structurile de psihologie” fiind si ele un exemplu dat fiind că nu există în lege). Din păcate de ani buni de zile ministerul educatiei pare să-si fi uitat atribuţia conferită de lege – aceea de a verifica din punctul de vedere al legaliatăţii actele CPR, drept urmare toate aberaţiile ajung în Monitorul Oficial.

 

4. Consideram ca fiind necolegiala si lipsita de respect convocarea sedintei consultative cu Comitetul Director si Consiliul Colegiului in datele de 26-27 aprilie 2012 , dupa intrarea in vigoare a dispozitiei 1/2012.

 

Dispozitia 1 2012 incalca legea 213/2004 si normele ei, incalca dreptul clentilor la confidentialitate si al psihologilor la demnitate profesionala. In conditiile ignorarii semnalelor de opozitie vehementa, cat si a comunicatelor emise de catre trei dintre Comisiile Colegiului si avand in vedere argumentele mentionate anterior consideram inacceptabila aceasta Dispozitie. Prin dreptul nostru, ca profesionisti in domeniu, alaturi de viitorii nostri colegi, afectati de aceasta decizie pe termen lung CEREM :

 

1. ANULAREA IMEDIATA A DISPOZITIEI CPR 1/2012, CAT SI A NORMELOR DE APLICARE A ACESTEIA PRIVIND EVIDENTA PROFESIONALA A PSIHOLOGILOR CU DREPT DE LIBERA PRACTICA.

 

2.CONVOCAREA CONVENTIEI NATIONALE PENTRU ALEGERI ANTICIPATE, CA URMARE A ABUZURILOR REPETATE ALE PRESEDINTELUI IN FUNCTIUNE.

 

3.FORMAREA UNEI COMISII DE LUCRU TEMPORARE PENTRU REZOLVAREA DIFERENDELOR APARUTE CA URMARE A PUBLICARII DISPOZITIEI IN COMUNITATEA PEOFESIONALA SI NEGOCIEREA UNOR NOI REGLEMENTARI, PENTRU O REALA TRANSPARENTA DECIZIONALA SI FINANCIARA.

 

4.SUSTINEM REALIZAREA UNUI AUDIT FINANCIAR SI JURIDIC EXTERN, INDEPENDENT

 

Data: 26.03.2012

 

TECUCI

Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

 

Sursa:

www.comunicatemedia.ro/Comunicat_de_presa_din_partea_membrilor_CPR_semna_ic53596.html

 

 

 

 

Domnului presedinte al CPR,

 

27 martie 2012

 

psihoterapeut,CPR

 

Am imbratisat meseria de psiholog plecand de la munca din spital, unde am vazut cat de putin este luat in consideratie omul si cat de mult ecoul suferintei fizice amplifica starea de rau a pacientilor. In acest sens, am profitat de sansa de a lucra in spital ca asistent si am realizat mici cercetari in acest domeniu, care mi s-au parut relevante pentru munca cu pacientul chirurgical, ceea ce m-a facut sa imi doresc sa pot face mai mult pentru ei. Am facut foarte multe voluntariate, inclusiv cu pacienti cu tentative de suicid la spitalul de urgente din Iasi si la Penitenciarul din Iasi, tocmai in idea de a ajuta si invata de la si cu oamenii din fata mea.

Am urmat, firesc, diverse formari, in vederea perfectionarii, insa evenimentele din ultimele perioade m-au facut sa-mi pun intrebari vis--vis de sansele care mi se ofera ca psiholog. Am avut si 2 locuri de munca, la un moment dat chiar 3, pentru a-mi putea permite formarile si nu reprosez asta nimanui, intrucat a fost alegerea mea, insa, nu pot sa nu va semnalez in aceste conditii care au fost nemultumirile mele in legatura cu inceputurile formarii mele ca psiholog.

Mai intai m-am confruntat cu dilemanu-ti dam atestat daca nu lucrezi si nu poti lucra daca nu ai atestatam trecut si peste asta, deoarece, in ultima vreme este suficient sa fii absolvent de psihologie pentru a primi atestat sub supervizare. Insa, intreb, nestiutoare, poateexista vreo diferenta intre un om care a facut 3 ani de voluntariat in spital si un an in penitenciar, lucrand efectiv cu pacienti si un absolvent care nu a intrat in contact cu ei, decat in practica? Se pare ca din punctul de vedere al colegiului nu exista, intrucat mi s-a recomandat nici macar sa nu indraznesc sa cer drept de libera practica autonom, pentru ca nu lucrez cu carte de muncasi m-am conformat, consolandu-ma ca voi mai da alti bani si asta edar pana la urma se va sfarsi cu cheltuielile. Ma intreb daca, ar putea colegiul, ca institutie care ma reprezinta sa reglementeze cumva, mai clar aceste criterii de acordare a atestatelor de libera practica, fara a lasa loc la interpretari. Iar ignorarea muncii voluntare mi se pare discriminatorie, trecand peste faptul ca implica lipsa de apreciere si incurajare a voluntariatului. Pur si simplu, in fata colegiului nu intra in discutie si gataMotivatia e simplapai sunt multi care obtin hartii de pe la diverse persoane si nu au facut nimic practic.dar intreb stimata comisieCe va impiedica sa verificati cunostintele si practica celui din fata dumneavoastra?

In privinta cheltuielilor, cum ca vor scadea, evident, m-am inselat, pentru ca remarc faptul ca de anul acesta cursurile creditate de colegiu nu sunt mai ieftine de 500 RONsi mai nou, apare si obligativitatea de a sta la rand la un oficiu postal pentru a cumpara niste timbre, care nu imi atesta profesionalismulsau poate ca mi-l contesta, nu am reusit inca sa inteleg pe deplin. Facand un calcul simplu, daca sunt in supervizare pe psihologie clinica si psihoterapie.imi trebuie 40 de creditesi anume, cam 1000 RON doar cursurile. Taxei de la colegiu se alatura taxa pe care va trebui sa o platesc pentru Asociatia de Hipnoza (care din fericire da dovada de transparenta in privinta modului in care se cheltuie banii, ceea ce Colegiul nu face si ma intreb de ce) din care fac parte si FRP, ceea ce ma ridica undeva la alti 400 RON. Nu mai vorbesc depsre supervizarea pe care va trebui sa o platesc

In acest context incerc sa gasesc solutiile cu care vine colegiul pentru mine si paradoxal, am sentimentul ca mi se aseaza pe umeri cu greutatea banilor stransi de la toti membrii colegiului si ma afunda intr-un dans fara sfarsitde unde rasuna refrenul redundantbani, bani, bani(de dat).

Incerc sa inteleg de ce pentru un concurs de dosarein care se verifica doar existenta actelor, trebuie sa bat un drum pana la Bucuresti si sa platesc o taxa de 250 RON, de ce pentru a-mi ridica atestatul trebuie din nou sa merg la Bucuresti, cand exista filiale locale. Daca pot preda actele mele acolo, de ce nu le pot ridica de la filiala din teritoriu? Aici, fie-mi iertat, simt din nou lipsa de respect fata de cei care spera ca vor putea profesa nu pentru ca vor vedea banii curgand garla din aceasta meserie, ci pentru ca vad ca dincolo de suferinta exista lumina si se incapataneaza sa isi doreasca sa ii ajute pe cei care s-au ascuns in intuneric, dar cauta ajutorla ei.

Mi se pare nedrept, pentru ca am ales aceasta meserie din dragoste fata de oameni si nu pot sa ii ajut pentru ca sunt unii care abia daca au cu ce sa cumpere o paine (vorbesc in principal despre experientele pe care le-am avut cu pacientii cu tentative de sucid), dar sa mai dea bani si la un psiholog

De ce CPR acrediteaza cursuri de formare pentru medici, cand medicii nu recunosc terapia ca forma de tratament decat daca e practicata de ei? Daca e act medical pentru ca e practicat de medic, eu, ca asistent medical si psoholog, n-as putea intra in catergoria celor care practica un act medical prin psihoterapie?. Si pentru ca nu vreau doar sa critic, v-as propune si posibile solutii. Incercati sa obtineti decontarea terapiei in functie de venituri, incercati sa aduceti oamenii la psiholog, nu sa ii fugariti cu taxe peste taxe, care se rasfrang in cele din urma asupra clientilor nostri. Incercati sa evidentiati rolul psihologului in optimizarea personala, asa incat sa implementam programe de preventie si nu doar de tratare

Dincolo de sentimentul de extenuare pe care mi-l trezeste aceasta necontinta foame de bani, pe care o vad venind din partea celor care ne conduc, ma incapatanez sa imi iau alte 2 locuri de munca pentru ca imi place sa cred ca meseria de psiholog va fi cea care va castiga, OMUL va fi cel care va triumfa in aceasta lupta nedrept pornita, de cei care ar fi trebuit sa ne construiasca, atat ca profesionisti, cat si ca profesie.

 

Catalina Neculau.

Psiholog clinician, hipnoterapeut sub supervizare.

 

tecuci

Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

 

Sursa:

www.comunicatemedia.ro/Domnului_presedinte_al_CPR_ic53595.html

 

Cred că este unul din cele mai bune texte vis-a-vis de problemele reale ale psihologilor ... dacă s-ar da note i-aş da un 10 :)

 

 

 

Apel la ratiune - Sa redam psihologia psihologilor!

Ion Duvac

28 martie 2012

 

Buna seara dragilor!

 

VA ROG SA NU LUATI IN CALCUL COMUNICATUL domnului presedinte anitei!

 

Ii recomand cu caldura domniei sale si pseudo-juristului care-l consiliaza in mod obsesiv sa apeleze la un cabinet de avocatura pentru a le explica mai bine litera si spiritul legii.

Cred ca nu are constiinta dimensiunii penibilului in care se afunda.

Nu intelege ca a fost ales sa apere si sa promoveze interesele membrilor Colegiului Psihologilor din Romania si nu interesele si orgoliile personale.

Rolul de PRESEDINTE JUCATOR auto-asumat este in totala contradictie cu prevederile legale care guverneaza psihologia si bunul simt in Romania.

S-a straduit din rasputeri sa-si developeze dimensiunea marelui sau caracter.

Toate incercarile disperate de contracarare a convocarii legale a Sedintei extraordinare a Cosiliului releva un comportament evitant bine motivat.

Vom afla cu totii, in scurt timp, daca avem de-a face doar cu un orgoliul ranit, cu stari vecine cu psihopatologia sau cu lucruri mult mai grave.

 

VA ROG SA-I contactati pe colegii care nu au apucat sa semneze in timp util convocarea pentru a participa la sedinta Consiliului.

Sunt convins ca vor veni.

FITI OPTIMISTI!

Seara frumoasa!

ion Duvac

 

Sursa: Facebook

www.facebook.com/ionduvac

 

Sincer, ştiam că în limba română „a developa” înseamnă procesul de prelucrare a filmului fotografic. Bănuiesc că e vorba de ”dezvoltare” că de ceva timp e la modă chestia asta absolut stupidă de a folosi un termen englez (în original ”development”) adaptat aiurea (developare) acolo unde există unul neaoş românesc (dezvoltare) ... dar de ... de ce să nu părem mai interesanţi... Prima dată am vazut chestia asta acum vreo 10 ani, poate mai mult, pe o carte care se chema ”Psihologia developmentală” sau aşa ceva, de mi se încurca şi limba-n gură. Stupiditate cu pretenţii, probabil şi snobism, dat fiind că exista deja consacrat termenul de psihologia dezvoltării... Se pare însă că a prins ...

 

 

 

Revolutia normalitatii - Primavara psihologiei romanesti!

Ion Duvac

31 martie 2012

 

Fac parte din primele generatii de psihologi de dupa Revolutie. Am asistat la toate framantarile profesiei de redevenire la ceea ce-i fusese furat: RESPECTUL SI DEMNITATEA! Am avut de a vedea implicare in acest proces a marilor mei profesori. Conjunctural, in anul 2003, am fost cooptat in grupul de lucru pentru realizarea si promovarea proiectului Legii 213/2004. Suntem singura tara care a reusit transformarea profesiei de psiholog in profesie liberala, asemeni medicilor, avocatilor, farmacistilor etc. Din anul 2007 suntem autoritate de reglementare in profesie si notificati ca atare la Consiliul European. Apoi, am fost implicat direct in toate celelalte procese de creare si dezvoltare a Colegiului Psihologilor din Romania. Intreaga filosofie de constructie a Legii 213/2004 s-a bazat pe conducerea colegiala. Legea consfiinteste un echilibru al puterilor foarte bine definit: Conventia Nationala a CPR - structura decizionala de cel mai inalt rang, Consiliul CPR ”parlamentul CPR”, Comitetul Director ”guvernul - executivul CPR” si Presedintele CPR - cu atributii clare si bine delimitate, de aplicare a deciziilor celorlalte structuri colective de conducere. Ceea ce se intmpla acum la cel mai mic nivel de conducere al CPR - Presedintele - excede cadrului legal, moral si al normalitatii de relationare din organizatia noastra profesionala. Asistam la un caz grav de psihopatologie manageriala! Cand lucrurile vor intra in normalitate, dl FOR si mediocrul sau jurist vor fi excelente studii de caz in tratatele de psihologie organizationala si manageriala. Am vazut in aceste zile de Revolutie a NORMALITATII in Psihologia Romaneasca o trezire a spiritului de breasla care m-a facut sa fiu, din nou mandru ca sunt PSIHOLOG. FELICITARI colegilor care au avut curajul sa intre in ring, felicitari si celor care urmaresc meciurile demnitatii in tribune sau la televizor sau pe retelele de socializare!! Nu cred in intamplari intamplatoare. Suntem in Postul Pastelui si urmeaza Saptamana Patimilor (probabil pentru dl FOR si singurul sau sfatuitor, care-l ajuta conform metaforei istorice: ”si tu BRUTUS!”)! Rog Presedintii Filialelor teritorialee ale CPR sa transmita colegilor DECIZIILE Consiliului CPR din data de 30.03.2012, printre care cea de ABROGARE A A DISPOZITIEI REFERITOARE LA ”TIMBRELE PROFESIONALE” si cea de Convocare a Conventiei Nationale Extraordinare pentru declansarea procedurilor de alegeri aniticipate in CPR. ASISTAM LA REINVIEREA PSIHOLOGIEI ROMANESTI! FELICITARI DRAGI COLEGI! - Ion Duvac

 

Sursa: Facebook

www.facebook.com/ionduvac

 

Sincer la ce lege de ... hai să zicem de 2 bani ca să fim politicoşi, eu mi-aş face mea culpa, în nici un caz nu mi-aş aroga merite.

Să fim serioşi, nu aţi transformat nimic, sînt acceaşi psihologi ca şi înainte, unii salariaţi, alţii cu cabinete individuale, doar că fiind prostiţi, mulţi şi-au luat acel certificat de liberă practică nenecesar (pentru cei care sînt salariaţi). Singura diferenţă este că acuma mai exista o sugativă numită CPR, către care se scurg o parte din banii psihologilor. Evident fără nici un beneficiu pentru ei... psihologii

Profesie liberală – depinde cum definim liberalismul (bănuiesc că pentru Ceauşescu, Iliescu era un liberal ... Laughing ), dar în acest caz e la fel de liberală ca cîinele din lesă (cacofonia e intenţionată). Cum naiba să fie liberală dacă tocmai formele de exercitare a profesiei sînt limitate prin lege ... Să mai vorbim de faptul că s-a reuşit reglementarea prin lege a unui domeniu care în mai toate ţările este reglementat de asociaţiile profesionale; că CPR este un fel de instituţie privată, dar înfiinţat prin lege şi nu prin voinţa celor care profersează aşa cum ar fi fost normal ... sau de faptul că legea şi hotărîrile ulterioare dovedesc că cei care le-au conceput au o gîndire specifică monopolurilor şi dictaturii, a supracentralizării tuturor deciziilor ... Conducere colegială...nici vorbă, totul e gîndit pentru ca o singură persoană să aibă puterea, e vorba de o conducere cu ajutorul găştii ... doar că acum s-a spart puţin gaşca ... nu mi-e prea clar de ce ... dar cum nu ştiu toate dedesubturile e mai greu să ghicesc ... sau poate a fost ceva mai simplu gen ”nemulţumiri la împărţirea comisionului de la Poşta Română” ... cine mai ştie ...

 

 

 

Scrisoare consiliu

 

By Daniel Constantinescu, Cristina R Modoaca and 12 others in Psihologie

14 mai

 

SCRISOARE DESCHISA adresata CONSILIULUI COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA

 

Cerem  public Consiliului Colegiului Psihologilor din Romania (cf Art.30 lit a) adoptarea unei pozitii ferme legata de derapajele autocratice grave ale presedintelui CPR si solicitarea demisiei de onoare a acestuia. In caz contrar daca acesta se prevaleaza de absenta prevederilor demiterii in Legea 213/2004 si a normelor de aplicare a acesteia rugam Consiliul Colegiului sa convoace Conventia Nationala prin majoritate simpla (Art 26-2) si sa declanseze astfel cf. Art.27 lit b procedura de revocare din functie a presedintelui CPR.

 

Argumentele pe care ne intemeiem cererea sunt :

 

Incalcarea Legii 213/2004 de catre presedintele CPR

 

- Abuz de putere si incalcarea Art 30 litera a) prin emiterea dispozitiei 1/2012 fara consultarea forurilor superioare ale CPR

- Abuzul de putere datorat mandatarii presedintelui de catre forurile superioare in baza unui Regulament de organizare si functionare avizat ilegitim, fara aprobarea Conventiei Nationale din 2009, singurul for investit de legea 213 sa il aprobe – incalcarea Art 41 din Legea 213 , Art 27 lit a , instalarea unei autocratii decizionale in CPR.

- Publicarea in Monitorul Oficial atat a dispozitiei 1/2012 fara consultarea forurilor superioare ale CPR ce a bulversat activitatea psihologilor  cu drept de libera practica cat si a Regulamentului de organizare si functionare neaprobat de singurul for legal investit - Conventia Nationala a CPR.

- Incalcarea Art 41 lit b - incheie conventii si contracte in numele Colegiului, cu aprobarea Comitetului Director  - prin incheierea contractului pagubos pentru psihologi cu Posta Romana fara aviz al CD.

- Nepublicarea deciziilor statutare ale Consiliului Colegiului intrunit conform legii 213 in baza Art 29 (2) in 30.03.2012 pe site-ul oficial CPR

Nepublicarea proceselor verbale ale sedintelor Consiliului Colegiului din 26,27-04-2012 convocate de catre presedintelui Colegiului CPR pe acelasi site.

 

Alte incalcari si abuzuri ale presedintelui:

1. Incalcarea Codului deontologic al profesiei de psiholog in ce priveste cerintele de confidentialitate de catre Dispozitia 1/2012 a presedintelui CPR.

2. Lipsa de colegialitate si transparenta prin convocarea sedintei consultative a forurilor superioare CPR la o data ulterioara publicarii in M Of. a dispozitiei 1/2012

3. Prejudiciile de imagine aduse acestei profesii prin adoptarea si sustinerea mediatica a dispozitiei 1/2012

4. Propunerile tardive si manipulatorii de amendare a HG 355/2007 in conditiile in care HG 1169/2011 a fost adoptata in detrimentul psihologilor practicieni fara opozitia conducerii CPR.

5. Impiedicarea voluntariatului la psihologii aflati in supervizare prin dispozitie a presedintelui CPR , posibilitatea accesului la supervizare fiind conditionata de exercitarea profesiei in una din formele specificate de legea 213, in conditiile in care psihologii  in supervizare au putine sanse de a fi angajati fiind directionati in mod voit spre infiintarea de forme liberale de exercitare a profesiei, aducatoare de profit pt. CPR.

6. Instigarea prin luari de pozitie in mass-media a psihologilor din formele liberale de exercitare a profesiei impotriva psihologilor angajati, lezarea imaginii acestora din urma.

7. Introducerea unei note discriminatorii intre psihologi prin normele de aplicare ale dispozitiei 1/2012 in care unii dintre psihologi erau exonerati de obligativitatea aplicarii timbrelor pe avize.

8. Angajarea unei case de avocatura platita din banii membrilor CPR pt sustinerea unei decizii abuzive.

9. Desconsiderarea opiniei a peste 2000 de psihologi semnatari ai petitiei online “Nu vrem dispozitia 1/2012 – evidenta profesionala a psihologilor cu drept de libera practica “.

10. Absenta la aproape finalul mandatului presedintelui CPR   a oricarui parteneriat viabil la nivel legislativ ,  procedural si statutar cu importantele institutii ce ar fi putut contribui la promovarea si ocrotirea intereselor psihologului : Ministerul Muncii,MinisterulTransporturilor, Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei,CNAS, Colegiul Medicilor din Romania, ITM etc.

 

 

SEMNATURI :

La data depunerii (18 mai) au fost 35 de semnături

 

Ceea ce se spune în acest apel este absolut pertinent. Ceea ce vreau să remarc este altceva. Conform surselor de la CPR sînt cam 12.000 psihologi cu liberă practică în România - cel puţin în acte, nu ştim  cîţi practică cu adevărat. Au fost puţin peste 2.000 de semnături la petiţia online împotriva timbrelor. Pe grupul de pe Facebook unde s-a conceput scrisoarea de mai sus erau înregistraţi mai mult de 3.000 de membri, majoritatea psihologi banuiesc. Oricum ea a mai fost distribuită şi prin alte surse. Şi totuşi a strîns doar 35 de semnături în clar ... jenant după părerea mea... adică ce faţă să ai să depui la CPR aşa ceva, cine te bagă în seamă ... De multe ori stau şi mă gîndesc, după experienţa a 4 ani de Psihologia Online şi de articole scrise aparent în zadar, că psihologii români îşi merită soarta ...

 

Sursa:

www.facebook.com/groups/113364058744975/doc/304418799639499/

 

 

 

 

Va urma ….

 

 

Lucian Andries

 

13 iunie 2012

 

 

 

Războiul timbrelor. Episodul 1

 

Războiul timbrelor. Episodul 2

 

Războiul timbrelor. Episodul 3

 

Războiul timbrelor. Episodul 4

 

Războiul timbrelor. Episodul 5

 

Războiul timbrelor. Episodul 6

 

Războiul timbrelor. Episodul 7

 

Războiul timbrelor. Episodul 8

 

….

 

 

 

Comentarii (0)Add Comment

Scrie comentariu
Trebuie sa fii logat ca sa poti posta comentarii. Daca nu ai inca un cont, inregistreaza-te!

busy
 
Psihologie