PARTENERI

Revista Stiinta si Tehnica
cabinet psihologic sinziana burcea autism
blog autism sinziana burcea
Orange pen

Cine e Online

Avem 86 vizitatori online

Login Portal



Sondaj de opinie

Credeti ca Legea 213 din 2004 trebuie modificata ?
 
Vizite din Mai 2008
Web Counter
Website Hit Counter
PageRank
Alegeri Copsi 2013 [1] Proiect managerial – Ion Duvac

 

 

 

Alegeri Copsi 2013 [ 1 ]

Proiect managerial – Ion Duvac

 

 

Intrucit se apropie alegerile la Copsi, lumea psihologilor a inceput sa fiarba. Deja se anunta noile candidaturi. In masura timpului o sa incercam sa comentam “proiectele manageriale” ale candidatilor.

Cu precizarea ca nefiind membru al Copsi, o sa incerc sa fiu cit mai obiectiv, dat fiind ca nu votez si nici nu suport consecintele deciziilor Copsi. Sau mai pe romaneste, pe intelesul tuturor, nefiind psiholog cu libera practica, ma cam doare la basca de cine iese presedinte la Copsi, deci pot scrie ce vrea muschii mei si ce gindesc … Laughing

 

Deci … mai jos am reprodus “Proiectul managerial” al domnului Ion Duvac. Pasajele proiectului sint scrise cu caractere bold.

Comentariile noastre sint scrise cu litere normale, ca sa facem o distinctie mai clara.

 

 

REDEFINIREA DEMNITATII PROFESIEI DE PSIHOLOG IN SOCIETATEA ROMANEASCA

 

Un titlu pompos, care suna bine dar de fapt exprima o gindire tributara unor anumite tipare. Pleaca de la premisa ca o institutie poate schimba prin directive modul de gindire si perceptia societatii asupra unei profesii. Complet fals … Felul in care o profesie este perceputa de ceilalti depinde de foarte multe, dar in primul rind de oamenii care fac parte din acea bransa. Mai concret, daca faci examinari inutile de 2 bani, pe 5 lei, asta e respectul pe care ti-l acorda societatea si pretul tau ...4-5 lei pentru o chestie inutila. Vrei sa schimbi asta … atunci renunta la inutilitati si tarife de 5 lei, fa lucruri profesioniste, prezinta-le profesionist, practica tarife de profesionist si vei fi respectat si apreciat ca atare ...

 

 

Obiective Proiect managerial - Ion Duvac

 

Pentru cineva care se recomanda a fi inzestrat cu “experienta manageriala”, doritor de implicare in proiecte europene si care face referire la “proiect managerial”, domnul Duvac face o confuzie grava. Ceea ce dumnealui numeste “obiective" sint in realitate, in cel mai bun caz, Scopuri. Ca sa fiu mai explicit voi spune ca in teoria managementului de proiect exista o delimitare foarte clara intre Scopuri si Obiective. Conform acestor definitii: “Scopurile sunt afirmatii generice ce furnizeaza contextul general al ceea ce incearca proiectul sa realizeze. … Scopurile sunt stabilite la nivelul organizatiei. Obiectivele sunt stabilite la nivelul proiectului. ” * Ce ne propune domnul Duvac mai jos sint … afirmatii generale, un program politic similar cu cel al politicienilor, adica promisiuni si multe vorbe goale, afirmatii care la un eventual bilant vor putea fi intoarse ca la Ploiesti ca sa rezulte ca de fapt el si-a indeplinit toate promisiunile, desi toata lumea vede ca n-a facut nimic. Pentru ca daca e vorba de “proiect managerial” ar fi trebuit sa avem obiective. Deci revenind la definitii, sa vedem ce inseamna obiectivele: “Obiectivele sunt formulari concrete ale rezultatelor pe care proiectul incearca sa le obtina. Un obiectiv trebuie exprimat la un nivel specific astfel incat sa poata fi evaluat la incheierea proiectului pentru a observa daca a fost sau nu indeplinit. Scopurile sunt formulate vag. Un obiectiv bine formulat va fi Specific, Masurabil, de Atins, Realist si limitat in Timp (SMART). (SMART este o tehnica de formulare a obiectivelor. Pentru a fi valid, un obiectiv nu trebuie sa fie integral SMART).” *

Hmmm.. deja suna altfel. Deci daca avem un proiect managerial, atunci trebuie sa avem obiective, iar acestea sint clare, masurabile etc. Ca sa dam un exemplu, referitor la punctul 11, acesta ar putea fi formulat in termen de obiective cam la modul urmator (e doar un exemplu):

  • Infiintarea pina la 1 octombrie 2013 a unui Departament de proiecte cu finantari nerambursabile

  • Depunerea pina la 31 decembrie 2013 a cel putin 1 proiect cu finantare nerambursabila, cu tematica de formare resurse umane, cercetare etc (alegeti voi)

  • Depunerea anual, a cel putin 4 proiecte cu finantari nerambursabile, in perioada 2014 – 2016, cu tematici …

Mda...suna altfel nu. Adica e perfect cuantificabil, orice prost ca sa zic asa, poate face un bilant peste 4 ani, punind alaturi promisiunile si realizarile.

Evident ca e putin probabil sa vedeti astfel de programe ale candidatilor, pentru ca asta ar insemna asumarea raspunderii, si chiar sa vrei sa faci ceva cu adevarat, ceea ce nu e cazul dupa parerea mea.

Deci, sa trecem la analiza punctelor din planul managerial.

 

1. Realizarea de politici publice coerente privind locul și rolul psihologiei si al psihologului in societatea romaneasca

 

Foarte frumos, deja incep sa-mi dea lacrimile. Dar pentru ca viata asta a transformat adolescentul idealist care eram intr-o persoana ceva mai pragmatica si poate mai ancorata in viata reala, intreb si eu ca prostu …, concret cum se face ?

 

2. Formarea culturii de psihologie la nivelul societatii romanesti prin programe nationale de informare si parteneriate cu mass media

 

Constatind statistic vorbind ca Romania e un fel de campioana europeana la rata analfabetismului si abandonului scolar, si ca tinerii romani de azi au o mare lipsa de cultura generala si educatie in general, corelata eventual cu rezultatele ultimilor 2 ani la bacalaureat, as zice ca inainte de a vorbi de “formarea culturii de psihologie”, ar trebui sa avem grija la alfabetizare si educatie in general. Pentru ceva date concrete:

http://adevarul.ro/news/societate/romania-fruntasa-analfabetism-1_50acb9437c42d5a66388f587/index.html#

 

 

3. Transparenta in activitatile decizionale, de reglementare si financiare ale Presedintelui, Comitetului Director si Consiliului

 

Suna frumos, ar fi un pas inainte, dar asta ar insemna o reformare din temelii a modului de luare a deciziilor. Ar trebui ca acestea sa fie supuse intii dezbaterii psihologilor, apoi de conturat deciziile in baza observatiilor si concluziilor dezbaterilor. Am oaresce dubii in privinta realizarii acestui deziderat.

In privinta transparentei financiare poate ar fi bine de inceput prin publicarea bilantului financiar anual al Copsi, eventual acel audit financiar de care se vorbea intr-un timp … Si nu cred ca ar fi rau de publicat toate bilanturile financiare ale Copsi, de la infiintare pina in prezent, de aratat costurile deciziilor gen constructie de sediu, tiparire timbre etc. Asta asa, sa stie si psihologii pe ce s-au dus banii lor

 

4. Definirea si dezvoltarea pieței de servicii psihologice prin promovarea activa a nevoii de psiholog in Romania prin strategii coerente de marketing

 

Piata de servicii psihologice din Romania este dezvoltata atit cit permit conditiile reale. Atita timp cit o mare parte din populatie traieste la limita supravietuirii, tara noastra fiind se pare pe primul loc in UE ca pondere a cheltuielilor cu alimentele din totalul veniturilor salariale (43 % in 2010), e greu sa crezi ca romanii vor va buzna la psiholog in urma unor campanii de marketing. Nici in tarile occidentale chestia asta nu s-a intimplat peste noapte. In plus implica o schimbare de perceptie asupra profesiei, ceea ce iarasi nu se face nici peste noapte, nici cu campanii de marketing.

Pentru o scurta decoumentare asupra modului in care romanii isi cheltuie banii:

http://businessday.ro/09/2010/pe-ce-cheltuim-banii-o-comparatie-romania-vs-alte-tari-din-ue/

 

5. Redefinrea rolului psihologiei si al psihologului in politicile publice de sanatate prin :
- includerea psihologului clinician (psihoterapeut, consilier psihologic) in circuitul serviciilor de sanatate mentala pe toate palierele, screening, preventie, psihodiagnostic, recuperare, suport etc

 

Cum ? Solutii concrete, nu vorbe.


- crearea si includerea retelei de cabinete psihologice in reteaua furnizorilor de sanatate

 

Din nou.. Cum ? Noua Lege a sanatatii nu prevede asta deci … Cum ? Reamintim ca acel contract cadru, valabil 2 ani, care urmeaza sa apara in 1-2 luni, nu va cuprinde aceasta prevedere, ea nefiind trecuta in lege. Deci o promisiune fara acoperire reala.


- contractarea serviciilor psihologice de catre cabinetele psihologice direct cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

 

Iarasi .. Cum ? Nu este prevazut in lege ca serviciile psihologice sa fie definite ca servicii de sanatate, deci furnizorii de servicii psihologice nu vor fi furnizori de servicii de sanatate, deci nu pot face contract cu CNAS. In rest e valabil ce am zis mai sus cu contractul cadru ...


- definirea serviciilor psihologice incluse in pachetul de baza de servicii de sanatate

 

Si iarasi … Cum ? Noua Lege a sanatatii nu prevede asta, deci normele realizate in baza ei nu vor avea aceasta prevedere , deci … Nu … Din nou lipsesc solutiile concrete, plus ca este trecuta la urma tocmai problema principala.

 

Promisiunea asta cu decontrea serviciilor psihologice de catre CNAS e fluturata de ani de zile de Copsi, ca morcovul prin fata magarului, evident fara rezultate concrete. Din pacate nimeni nu s-a obosit sa faca o prezentare obiectiva a realitatii, care, zic eu, ar fi cam asa:

  • la ora actuala, serviciile psihologice sint decontate si definite prin Contractul cadru ca si servicii conexe actului medical. Ele sint raportate de anumite specialitati medicale (psihiatrie, neurologie, ORL). Respectivii medici pot face contracte cu psihologi si sa deconteze catre acestia respectivele servicii, doar ca suma este mica si limitata. Este vorba, in functie de serviciul psihologic de 4 – 19 puncte ( 1,2 lei punctul pentru anul 2012, deci maxim 22,8 Ron pe un serviciu). Pentru curiosi, a se vedea Norme CoCa 2011-2012 – Anexa 7. De asemenea este limitat numarul de servicii conexe care poate fi raportat de un medic, la maxim 40 puncte zilnic. (Norme Coca 2011-2012 – Anexa 8). Practic un psiholog care are contract cu un medic, va putea presta doar 2 servicii/zi, la punctajul maxim de 19 puncte. La 50 ron pe zi, trebuie sa ai contracte cu mai multi medici ca sa poti supravietui.

  • Serviciile psihologice nefiind definite ca servicii de sanatate in noua lege, nu vor fi definite astfel nici in normele CNAs, deci nu se vor deconta direct. Modificarea ulterioara la Legii Sanatatii e destul de dificila, asa ca nu sint sanse prea mari, indiferent de ce promit candidatii Copsi.

  • Ca sa vorbim putin si de realitate hai sa aratam cum stau lucrurile de fapt in sistemul medical. Deci, o consultatie in ambulator, la medic specialist este decontata de CNAS, in functie de specialitate si virsta pacientului, cu 10,8 - 32,4 puncte. Valoarea punctului pentru 2012 este de 1,2 lei. Pentru medicii primari se adauga un plus de 20 %. Daca faceti niste inmultiri o sa vedeti ca pentru o consultatie se plateste maxim 46,6 ron. Maximul de puncte 32,4 este pentru consultatie psihiatrica la copii pina in 4 ani. Consultatiile psihiatrice pentru ceilalti pacienti sint de 21,6 puncte. Faceti calculele si o sa vedeti cam care sint banii despre care vorbim.
    Pentru cei care fac oaresce comparatii intre psihoterapie si alte tratamente, gen fizioterapie, ar trebui sa stie ca un astfel de tratament se deconteaza cam cu 140 ron, dar asta inseamna 10 cure (10 zile) a cite 4 proceduri pe zi. Asta ca sa aveti ceva repere cind vorbiti de banii decontati de CNAS, pentru ca unii au impresia ca daca vor face contracte directe cu CNAS vor curge banii.

  • Tot legat de cele de mai sus, trebuie sa spunem ca numarul de consultatii acordat zilnic de un medic si decontat de CNAS este limitat pentru majoritatea specialitatilor la 28 consultatii (15 min/consultatie), iar la specialitatile chirurgicale numarul este mai mic, dar punctajul este mai mare, in final rezultind cam aceeasi bani per ansamblu.

  • Contractul CNAS presupune si obligatii. De exemplu orice medic este obligat sa aiba angajata minim o asistenta medicala la cabinetul lui. De asemenea raportarea serviciilor medicale se face in celebrul SIUI. Daca nu stiti ce este, intrebati medicii care au cabinete individuale. S-ar putea sa constatati ca acele registre pe care le dorea Copsi sint o simpla glumita fata de o raportare SIUI

  • Nimeni nu a vorbit despre banii CNAS. Dincolo de sumele amintite mai sus, care cu siguranta nu se ridica la asteptarile multora, care au impresia ca CNAS e o posibila vaca de muls, de unde ar putea curge bani pentru servicii psihologice, sa va ginditi ca aceste servicii nu vor fi niciodata decontate cu sume mai mari decit cele platite medicilor pentru consultatiile medicale. De ce cred asta ? Simplu. Medicii nu vor accepta sa fie mai prost platiti decit un psiholog. Va fi greu de argumentat, de exemplu, ca un medic care face vreo 6 ani de facultate + intre 3 si 6 ani de rezidentiat, trebuie platiti mai prost decit un psiholog care a facut vreo 3 ani de facultate. Ca sa nu mai vorbim de numarul medicilor si organizarea lor mult mai buna.

  • Un alt aspect, poate cel mai important in opinia mea, despre care Copsi nu a vorbit niciodata – banii. Cei din sanatate evident, mai precis bugetul CNAS din care ar trebui sa se faca decontarea serviciilor psihologice. Nu am vazut pe nimeni care sa explice psihologilor ca acest buget este oarecum limitat si dupa cum stim total insuficient, desi este completat cu sume consistente de la Bugetul de stat. Sa nu uitam ca bugetul CNAS are o lege speciala, este votat separat in parlament si este distinct de bugetul de stat. Fiind vorba de un buget limitat si insuficient, orice servicii suplimentare necesita bani suplimentari. Cum acestia nu exista, ar trebui luati de undeva, din alte capitole bugetare, deci din banii care oricum nu ajung. Este daca vreti unul din principalele motive pentru care CNAS nu doreste includerea altor servicii in lista celor decontate.

  • Ca sa vorbim putin de realitatea serviciilor medicale o sa va spun urmatoarele, cu titlul de exemplu. Un spital, orice spital, are un contract cu CJAS care prevede ca lunar va interna un numar de pacienti, sa zicem 1000. Evident ca nu ai cum sa prevezi numarul de internari, deci daca spitalul interneaza 1200 de pacienti, CJAS va plati conform contractului doar 1000 de pacienti, restul raminind in cheltuiala spitalului. De asemenea, sa spunem ca suma decontata per internat este fixa, indiferent cit a stat in spital si ce tratamente i s-au facut. Sa mai spunem ca din 2009 prin prevederile contractului cadru, plata facturilor de medicamente se facea la 6 luni de la livrare, iar o serie de spitale au inclus, prin contract plata facturilor pentru furnizorii lor, la 1 AN de la livrarea produselor/serviciilor. Asta in conditiile in care, pina de curind, pentru orice factura emisa, furnizorul trebuia sa plateasca la stat TVA-ul aferent, iar la 6 luni si impozitul pentru un profit inexistent de fapt.

  • Cele de mai sus le-am expus, pentru ca am constatat ca in repetate rinduri s-a facut mult tam-tam despre decontarea serviciilor de catre CNAS, dar nimeni nu s-a obosit/nu a stiut sa explice cum stau treburile in sistemul de sanatate romanesc.

 

6. Redefinirea independentei profesionale in furnizarea serviciilor psihologice de sanatate ocupationala, sanatate si securitate in munca:
- eliminarea intermedierii umilitoare a acestora de catre medicul de medicina a muncii

 

Intermedierea umilitoare. De ce e umilitoare ? Pe ce lume traim. Cu totii dorim sa beneficiem de servicii integrate: mergem in concedii la All-Inclusive, preferam ca furnizorul nostru sa ne ofere intr-un singur pachet Internet, cablu TV, telefonie fixa si mobila, etc. Recent am avut ocazia sa vad ofertele pentru nunti si cumatrii. Am constatat ca majoritatea restaurantelor nu ofera doar 3 feluri de mincare si ceva bautura, ci si: amenajarea salii, ornamente florale, tort si prajituri, artificii, camere de hotel incluse etc. Multe din aceste servicii nu sint prestate de fapt de restaurantele respective ci sint subcontractate, dar ideea generala este de a pretui timpul clientului si ca acesta sa aiba cit mai putina bataie de cap. Acelasi lucru se intimpla si cu serviciile integrate de medicina muncii, care ofera angajatorilor un pachet complet care include toate investigatiile medicale plus cele psihologice. Angajatii merg intr-un singur loc, beneficiaza de toate serviciile in citeva ore, nu umbla de nebuni prin tot orasul pe la diferite cabinete. Angajatorul are un singur contract, nu un numar nedefinit de contracte. Oare nimeni nu isi pune problema din punctul de vedere an angajatorului/angajatului, deci al clientului in final. Vedem totul doar din perspectiva marunta a unui psiholog, limitat artificial la un cabinet individual? Ce facem cu angajatori gen Arcelor Mital (Sidex), Dacia etc. Cite cabinete psihologice trebuie sa contracteze pentru a face evaluarea celor citeva mii de angajati intr-un timp rezonabil ? Eu personal sint angajat la o firma, in care anual se face acea examinare de medicina muncii, si pot sa va spun ca mergem intr-o singura clinica, unde se fac si analizele si consultatiile, inclusiv examinarea psihologica. Rezultatele le primim pe mail. Este comod, eficient si ne respecta timpul nostru. Vreti sa eliminati asta … inseamna ca sinteti rupti de realitate.


- contractarea directa de catre cabinetele de psihologie a serviciilor psihologice

 

Pai asta se face si acuma. Majoritatea serviciilor de acest fel sint contractate de cabinete psihologice. In acelasi timp nu puteti interzice psihologilor angajati sa presteze astfel de servicii, daca firma care i-a angajat are toate formele legale. E o iluzie periculoasa, iar discursul de genul asta e cel putin demagogic.


- eliminarea concurentei neloiale practicate ilegal de catre Policlinici, Centre medicale, alte SRL-uri etc.

 

Ce inseamna concureta neloiala, practicata ilegal ? Policlinicile alea au psihologi angajati care presteaza respectivele servicii, si asta e permis de Legea 213, art 6, lit a. De asemenea au cod CAEN corespunzator, emit facturi etc. Deci ce anume e ilegal ? Faptul ca Copsi considera ca toata psihologia trebuie sa se faca in cabinete individuale de catre psihologi cu libera practica nu inseamna ca asa stau lucrurile in realitate. Daca ar fi fost asa, ar fi putut interveni legal, dar nu poate face asta pentru ca legea spune altceva. Am mai discutat asta in alte rinduri si deja am obosit sa ma tot repet.

 

Ce nu spune nimeni de la Copsi este cealalata fata a realitatii. Imi pare rau ca nu gasesc momentan, dar cifrele pot fi verificate relativ usor cred, un articol care facea o socoteala la avizele de libera practica emise de Copsi intr-un an si ceva. Era vorba de mai mult de 1000 (parca 1200). Oricum cifra e realista daca tineti cont de cite facultati de psihologie exista si citi absolventi termina studiile si isi iau acel atestat. Ce relevanta are aceasta cifra ? Pai simplu – majoritatea acestor psihologi doresc sa lucreze, unii din ei isi deschid cabinete individuale, altii se angajeaza in bransa. Pe de alta parte sa tinem cont ca populatia Romaniei este relativ stabila (18 mil dupa ultimele statistici), piata serviciilor psihlogice pentru aceasta populatie este oarecum limitata, atit ca numar cit si ca sume disponibile. Asta inseamna ca, scazind psihologii care ies din activitate (putini), pe piata apar tot mai multi posibili ofertanti de servicii. De vreme ce oferta de servicii creste mai repede decit cererea, normal preturile scad. E o lege a pietei, pe care cei de la Copsi cred ca o pot eluda prin tot felul de masuri stupide, rupte de realitate, dupa modelul comunist “sa dam cite putin sa ajunga la toti”.

 

7. Cresterea prestigiului profesional prin promovarea in specializarile psihologice pe criterii de competenta profesionala

 

Deci pina acuma s-a promovat pe alte criterii Laughing. Bine de stiut, mai ales ca afirmatia vine de la un membru din conducerea superioara a Colegiului Laughing

 

8. Cresterea calitatii supervizarii profesionale prin introducerea voluntariatului si sistemului de internship

 

Voluntariatul din cite stiu exista, chiar si internship-ul prin unele multinationale/firme mari. As vrea sa stiu cum vor fi promovate/introduse ? Ma gindesc ca atunci cind am facut eu facultatea de psihologie (una privata), practica profesionala era inclusa in programul de pregatire, era obligatorie, si chiar pe alese. Actualmente studentii au ajuns in situatia in care nu doar ca trebuie sa isi caute singuri, dar mai si platesc ca sa faca practica … Poate ca acest lucru ar trebui reglementat in primul rind ...

 

9. Descentralizarea unor activitati ale Comitetului Director si intarirea rolului filialelor teritoriale, inclusiv prin transformarea lor în ordonatori terțiari de credite

 

Suna bine chestia cu descentralizarea, cresterea rolului filialelor etc. dar sa nu uitam ca rolul filialelor Copsi e definit chiar in legea 213, si culmea, domnul Duvac din cite imi amintesc se lauda ca a fost unul din participantii la eleborarea ei. Pai daca in legea aia rolul filialei e de bagator de seama, despre ce mai vorbim in rest. Art 46, alin 3 spune clar:

“(3) Atribuţiile comitetului filialei:

a) elaborează raportul anual de activitate şi, după aprobarea acestuia de convenţia filialei, îl înaintează Comitetului director;

b) informează membrii cu privire la hotărârile Colegiului;

c) poate face propuneri de reprezentare la Convenţia naţională;

d) poate face propuneri de candidaturi pentru preşedinte şi membrii Comitetului director;

e) controlează activitatea profesională a membrilor Colegiului din zona filialei respective, pe baza mandatului dat de Comitetul director, şi avizează dosarele psihologilor cu drept de liberă practică propuşi pentru activităţi de control;

f) primeşte dosarele de atestare, verifică conformitatea lor şi le transmite Comitetului director.”

Practic atributiile filialelor sint egale cu zero, si asta prin lege. Deci cum facem, schimbam legea ?

 

10. Promovarea unor tarife maximale pentru serviciile psihologice in scopul creerii reflexului de piata necesar repozitionarii financiare a psihologilor in trendul profesiilor liberale

 

“Tarife maximale” .. suna stupid si anticoncurential. Sa prevezi un tarif minimal, ar fi poate ok, desi e anticoncurential si ilegal, dar sa stabilesti tarife maximale, depaseste puterea mea de intelegere. Adica daca cineva, la modul ideal poate, pretinde si obtine, sa zicem 1000 euro/ora de psihoterapie, de ce ar interveni Colegiul la faza asta sa spuna ca nu are dreptul asta. E munca omului, e treaba lui, daca plateste impozite si functioneaza legal cine ce treaba are cu tarifele lui ?

 

11. Crearea unui departament specializat in atragerea de fonduri europene pentru formarea profesionala a psihologilor si dezvoltarea infrastructurii de servicii psihologice

 

Departamente sint usor de infiintat. Problema e ca departamentul respectiv chiar sa aiba angajati competenti, motivati, nu angajati pe pile, sa depuna proiecte, si mai mult, acestea sa obtina si finantare.

La chestia cu “dezvoltarea infrastructurii de servicii psihologice” sint cam in ceata, pentru ca sincer nu pricep ce naiba vrea sa zica. Sincer, vreau si eu ceva concret, sau macar ce intelege autorul prin expresia aia. Altfel sint doar vorbe pompoase. Sau poate sint eu prea timpit ca sa inteleg … o fi si asta, ca cica cu virsta incepi sa devii mai senil ...

 

12. Reanalizarea sistemului de cotizatii si taxe in acord cu nivelul real al veniturilor psihologilor si identificarea altor surse de finantare a activitatii Colegiului

 

Suna bine, asteptam sa devina realitate... dar tare ma tem ca costul cu sediul reprezinta o povara greu de rezolvat.

 

13. Crearea Secretariatului General ca structura de suport pentru activitatile Colegiului, publicarea organigramei si nivelului de salarizare si venituri ale personalului din cadrul acestuia

 

Sincer ma indoiesc ca un departament/structura suplimentara va rezolva ceva. Doar ca vor mai fi niste job-uri de platit din banii psihologilor si va creste birocratia inutil. Parerea mea.

Frumos ar fi de postata toata organigrama colegiului, si toate sumele incasate ca salarii/indemnizatii de salariati/membri de conducere.

 

19.02.2013 Ion Duvac



Sursa:

http://www.facebook.com/groups/113364058744975/

 

Si citeva concluzii personale referitoare la alegerile de la Colegiul Psihologilor:

  1. Personal nu cred ca vreunul din gasca “baietilor destepti” ai psihologiei romanesti care au produs acea porcarie de Lege a psihologiei, poate reforma psihologia romaneasca. Asta pentru ca ei si-au dat adevarata masura a gindirii lor atunci cind au conceput acea lege stupida. Psihologia romaneasca se simtea mult mai bine inainte decit dupa Copsi.

  2. Mental, aceste personaje sint incapabile sa gindeasca “altfel”, de aceea orice reforma pe care pretind ca o fac e doar de fatada, pentru ca sint incapabili de schimbare. Daca vreti o comparatie, asa cum Iliescu nu a fost capabil niciodata sa reformeze Romania postdecembrista mai departe de viziunea lui de “socialism cu fata umana”, tot asa, cei care au contribuit la crearea si aplicarea Legii 213 sint principalii responsabili pentru situatia actuala a psihologiei romanesti. A veni acum sa spuna ca ei vor reforma e fix Vraja marii-n coltu' garii …

  3. Chiar daca aparent unii baieti de la virf sint la cutite, ei de fapt ramin aceeasi gasca cu interese comune. Sau daca vreti mai clar ...sint exact ca parlamentarii romani care dupa ce se spurca la TV, se duc sa bea un wiskey impreuna ca sa puna la punct ultimele afaceri si cum sa imparta comisioanele de la sapgi. Totul e doar teatru pina la urma pentru ca toti sint adinc implicati intr-o retea densa de interese, pile, relatii etc, care face imposibila orice reforma adevarata ..

  4. Dupa cum spuneam si la inceput, asa zis-ul “proiect managerial” este mai degraba o lista de scopuri in cel mai bun caz, de fapt un simplu program politic bun de prostit fraierii care voteaza … Nu include termene clare, obiective clare, masurabile, nimic concret …

  5. Domnul Duvac a devenit un fel de dizident al Copsi, dupa scandalul timbrelor, generat de prostia unora. A fost momentul in care si-a creat o platforma pentru a merge mai departe. Ca sa reiau paralele de mai sus, si Iliescu a fost considerat un dizident fata de Ceausescu, dar reformaele pe care a reusit el sa le faca s-au cam vazut … Pina la urma raminem la binecunoscutul principiu romanesc … La vremuri noi, tot noi …

  6. In scopul unei corecte informari a posibililor votanti, despre domnul Duvac mai puteti citi urmatoarele articole:

  7.  

    Democratie psihologica prin reprezentare militara, Sergiu Simion

     

  8. Pentru cei care mai cred inca in povesti, aveti mai jos un articol de acum 4 ani, dupa ce domnul Anitei, in calitate de proaspat presedinte al Copsi, si-a publicat proiectul lui managerial. Este varianta comentata de mine, si daca o sa-l cititi, nu se poate sa nu constatati ca sufera de aceleasi defecte: formuari generale, scopuri similare cu cele mai de sus … si evident veti putea face si un bilant al realizarilor …

     

  9. "Proiect Managerial" la COPSI ... Comentat desigur ..., Lucian Andries

 

 

PS: Fiind scris in graba, la cald, e posibil sa existe mici greseli/scapari in text pentru care in cer scuze.

 

* Definitiile au fost preluate de aici:

http://www.tenstep.ro/MetodologiileTenStep/ProjectManagementProcess/DefinireaProiectului/121Scopurisiobiective.aspx

 

PSS: Ca sa nu par un simplu demagog, bun doar de dat sfaturi, dar care in realitate nu are nici o treaba cu practica, o sa va redau mai jos ceea ce mi-am propus in calitate de presedinte al unei asociatii de psihologi. Este un extras din raportul de activitate pentru anul 2010-2011, trimis catre toti membri asociatiei:

“Pentru următorul an de activitate (oct 2011 - oct 2012) ne-am propus următoarele:

  1. definitivarea site-ului asociaţiei

  2. atragerea de noi membri - minim 50

  3. depunerea de minim 3 proiecte cu finantare nerambursabila

  4. desfasurarea de cursuri de formare

  5. depunerea de parteneriate în proiecte YiA, LLL sau alte programe cu finanţare nerambursabilă

  6. atragerea de venituri din 2 %

  7. realizarea de parteneriate cu alte organizaţii, instituţii”

Evident, circotasii vor constatata ca nu tot ce este in lista este cuantificat (exemplu sumele din 2 %, numarul de parteneriate), iar asta provine in special din dificultatea de a estima dinainte (nu stii cite persoane vor dona 2 % si mai ales ce venituri au avut, deci nu poti face calcule; nu stii cite parteneriate vor fi acceptate etc). Cu toate astea, sint obiective masurabile (s-au atras citeva milioane de lei din 2 %, s-au trimis undeva la vreo suta de parteneriate pe proiecte).

Evident ca bilantul pe anul 2012 care va fi prezentat membrilor, va cuprinde aceste obiective si ce s-a realizat efectiv la fiecare in parte.

 

 

 

Lucian Andries

20 februarie 2013


Comentarii (0)Add Comment

Scrie comentariu
Trebuie sa fii logat ca sa poti posta comentarii. Daca nu ai inca un cont, inregistreaza-te!

busy
 
Psihologie