PARTENERI

Revista Stiinta si Tehnica
cabinet psihologic sinziana burcea autism
blog autism sinziana burcea
Orange pen

Cine e Online

Avem 80 vizitatori online

Login Portal



Sondaj de opinie

Credeti ca Legea 213 din 2004 trebuie modificata ?
 
Vizite din Mai 2008
Web Counter
Website Hit Counter
PageRank
Alegeri Copsi 2013 [5] Plan de masuri – Bogdan Cezar Ion

 

 

 

Alegeri Copsi 2013 [ 5 ]

Plan de masuri – Bogdan Cezar Ion

 

 

Continuam analiza asupra programelor/planurilor candidatilor la presedentia Copsi. Astazi Bogdan Cezar Ion

Ca si la precedentele, textul original este trecut cu caractere bold.

Comentariile noastre sint scrise cu caractere normale, pentru a usura distinctia intre ele.

 



Dragi colegi psihologi,

Vă mulțumesc tuturor că ați decis să participați la vot!

Am pregătit pentru cei interesați planul de măsuri extins al candidaturii mele, ce cuprinde și detalierea punctelor 13 și 14. Creșterea prestigiului și vizibilității sociale pentru psiholog și serviciile psihologice și parteneriatele și Dialogul cu instituții cheie pentru promovarea profesiei și a serviciilor psihologice sunt tratate la urmă tocmai pentru că, deși sunt centrale, se pot realiza doar după ce ai creat, pe un fundament corect, o bază solidă pentru implementarea lor, instituțională, economică și de suport pentru și de încredere din partea comunității profesionale.

Eu va propun un Colegiu redat Psihologilor printr-un efort de
Reconstructie , Transparenta , Consultare !

COLEGIUL redat PSIHOLOGILOR:

RECONSTRUCȚIE, TRANSPARENȚĂ, CONSULTARE

 

Voi prezenta pe scurt viziunile care au stat la baza planului meu de măsuri:

 

Viziunea mea despre psihologie:

O practică informată științific și o știință care servește în practică.

 

Viziunea mea despre Colegiu

Colegiul Psihologilor are sens doar dacă acțiunile sale ajută fiecărui practician în parte. Altfel este un instrument de coerciție inutil.

Corect

 

 

Viziunea mea despre conducerea Colegiului

Văd o conducere în slujba Colegiului, nu un Colegiu în folosul conducerii.

Eu as zice mai degraba o conducere in slujba psihologilor, Colegiul e doar o institutie. Dar daca legam asta de ce spune mai inainte, atunci ar fi cam acelasi lucru.

 

Reconstrucție, Transparență și Consultare reprezintă pilonii pe care se vor sprijini măsurile pe care le voi propune în continuare și pe care mi le asum pentru a atinge țintele vizate.

 

Reconstrucție - a schimba în bine fără menajamente ce s-a dovedit eronat și dăunător, păstrând doar ce s-a dovedit bun și util.

Transparență - acces al tuturor membrilor la informații clare și detaliate despre:

- acțiunile conducerii Colegiului și efectul lor;

- deciziile conducerii Colegiului și cum sunt luate;

- banii Colegiului și modul în care aceștia sunt folosiți.

Consultare - a culege opinia și feedback-ul tuturor membrilor Colegiului (nu doar al celor aleși) în timp real și a informa astfel decizii și acțiuni relevante pentru comunitate, folosind mijloace de a comunicare și vot moderne și fezabile.

Ca principii de la care pleaca o platforma sint ok, ramine de vazut cum vor fi transpuse in practica. Dar sa vedem mai departe detalierea lor.

 

Mai jos vă prezint obiectivele mandatului meu și măsuri vizate pentru a le atinge:

 

1. Reconstrucția setului de reglementări interne și a structurii administrative proiectată defectuos

Voi propune Convenției naționale din aprilie, anul curent, un Regulament de Organizare și Funcționare (ROF) a Colegiului care:

- să limiteze prerogativelor președintelui la prevederile legii (Art. 41 din Legea 213/2004). Până acum actuala conducere s-a folosit de Norme de organizare și funcționare (NOF) publicate în Monitorul Oficial, deși nu au fost aprobate de Convenția națională cum prevede legea, pentru a justifica asumarea unei puteri abuzive, lezând grav autoritatea celorlalte foruri de conducere și demnitatea fiecăruia dintre noi (amintiți-vă că sărbătorim un an de la lansarea dispoziției timbrelor!).

- să simplifice procesul de revocare din funcție a unei persoane alese, indiferent de organul de conducere central sau teritorial din care face parte, prin introducerea de proceduri clare. Până acum s-a lăsat impresia că aleșii sunt pentru ani și nu se poate face nimic dacă nu își fac treaba sau dacă fac greșeli.

 

In principiu e ok, chiar de dorit in oarecare masura, cu conditia sa se stabileasca reguli clare pentru genul asta de actiuni, si sa nu fie chiar simplu de facut. Oricum, grija mare ... s-ar putea ca masura sa se intoarca tocmai impotriva initiatorului ...

 

- să clarifice conflictul de interese la nivelul conducerii CPR și măsurile de urmat atunci când este prezent. În mandatul actual un președinte care candidează din nou nu afișează nimic despre contracandidați pe site-ul Colegiului și în plus va conduce lucrările Convenției naționale în lipsa contracandidaților.

 

Poate ca ar fi mai simplu de facut niste reguli clare pentru alegeri, care sa implice obligatia publicarii pe site a candidaturilor, iar cele pentru presedentia colegiului sa fie insotite obligatoriu de un plan managerial, publicat pe site cu cel putin o luna inainte de alegerile din filiale si candidaturile depuse oficial cu cel putin 2 luni inainte. Nu e normal ca sa posteze planuri doar cine are chef, sa fie postate pe Facebook sau aiurea, iar de candidaturi sa aflam de pe net sau din rezultatele alegerilor de filiale postate pe cine stie unde.

 

- să modifice structura administrativă actuală, făcând economii la buget prin renunțarea la excesul de direcții și directori care drenează resursele financiare ale Colegiului. Actuala conducere a premiat loialitatea cu înființarea în NOF de direcții pentru a putea plăti cu salariu de director colaboratori apropiați, din banii noștri.

 

Momentan nu am reusit sa gasesc acest NOF pe site-ul Colegiului, deci nu-mi dau seama cum arata organigrama. Oricum, banuiesc ca daca si-au ridicat ditai sediul, si-au angajat si personal pe masura, ca doar nu-l platesc din banii lor. Deci cu siguranta este de unde sa se taie... Si dupa cum zicea o vorba din teatru ... ce se taie nu se fluiera :D

 

 

2. Transparența financiară

Va fi implementată prin elaborarea de proceduri clare prinse în ROF și care vor viza printre altele:

- înființarea Comisiei de cenzori;

- efectuarea cheltuielilor numai pe bază de buget previzionat aprobat de Consiliu și afișat pe site;

- realizarea anuală a auditului financiar extern obligatoriu (așa cum prevede Art. 30, lit. e din Lege);

- obținerea aprobării CD în cazul contractelor pe care le semnează președintele (așa cum prevede Art. 41 lit. B din Lege).

Până acum banii noștri au fost folosiți la decizia discreționară a președintelui, fără aprobarea unui buget anterior cheltuirii banilor, fără prezentarea scrisă a unei detalieri a cheltuielilor în cadrul unui bilanț, fără nici un audit economic extern anual, fără a solicita aprobarea CD înainte de semnarea contractelor.


Pai poate ar fi potrivit de facut un audit financiar inca de la infiintarea Colegiului ... ca dezmatul a inceput mai demult. Macar sa se stie pe ce s-au irosit banii, cine si ce decizii paguboase a luat (vezi achizitie teren, apoi constructie sediu pe motiv ca s-a cumparat terenul etc). Pina la urma cei care au cotizat in acesti ani au dreptul sa stie macar pe ce s-au aruncat banii lor.

 

 

3. Transparența decizională

O voi implementa prin a introduce în ROF (la apropiata Convenție națională) următoarele prevederi:

- organigramă aprobată de Consiliu. Niciodată până acum nu au fost prezentate în Consiliu posturile pe care președintele le propune spre ocupare și nici vreo invitație adresată vreunui membru al Consiliului de a face parte dintr-un concurs de ocupare a posturilor.

 

E ok si normal. Pina la urma ar trebui ca angajarile sa se faca doar atunci cind chiar este nevoie, nu asa ca sa mai dea Colegiul un salariu pe la vreo pila.

 

- convocarea ședințelor extraordinare într-un mod simplu, clar și transparent și prevenirea situațiilor de blocare a convocării unui organ de conducere prin intervenția altuia. Până acum am avut parte doar de contrar. Un NOF care prevede că președintele e parte din toate și că fără aprobarea lui un organ colectiv nu poate fi convocat. La singura posibilitate care a scăpat formulărilor din NOF președintele a folosit resursele administrative ale Colegiului pentru a bloca întrunirea unui Consiliu convocat extraordinar prin acordul exprimat pe email de majoritatea membrilor lui.

 

Corect ar fi ca aceasta convocare sa se poata face in mai multe situatii, inclusiv la cererea psihologilor simpli. Evident ca in anumite conditii ... dar ar trebui sa existe ca si posibilitate.

 

- detalierea rolului executiv al conducerii operative, un instrument sub-utilizat prevăzut prin lege (Art. 40 Legea 213/2004)

- comunicare publică pe site-ul Colegiului a deciziilor adoptate, împreună cu procesele verbale ale ședințelor în care s-a votat, în maxim 7 zile de la ședință.

 

Poate ca ar fi bine ca toate sedintele, inclusiv cele de la filiale sa fie anuntate din timp pe site, cu ordinea de zi, apoi sa se posteze cine a fost prezent, plus procesul verbal. Eventual s-ar putea posta si inregistrarile audio ale respectivelor sedinte.

 

- înregistrarea electronică a ședințelor forurilor de conducere și arhivarea lor împreună cu procesul verbal de ședință scris și semnat și cu convocatorul semnat de cei prezenți, făcând parte ca anexe din procesul verbal de ședință. Înregistrarea electronică, convocatorul și procesele verbale de ședință vor fi accesibile tuturor membrilor și la cerere pot fi consultate la sediul central de orice membru interesat al Colegiului.

 

Pai de ce nu postate direct pe site ? Daca tot se publica procesele verbale, si inregistrarile sint accesibile oricarui membru interesat, de ce sa nu simplificam si sa se posteze direct pe site inregistrarile ? E simplu de facut, cu conditia sa existe si dorinta. In plus ar insemna o mare transparenta si ar vedea si simpli membri cam ce se discuta, cine si ce zice. Mai transparent ? .... Sedintele inregistrate video si transmise live, astfel incit sa poata fi urmarite de cei interesanti ... Daca tehnica permite, nu costa mult, de ce nu s-ar folosi optiunea asta...

 

- ședințe desfășurate online și votul electronic, introduse alături de maniera tradițională de participare și vot, la toate organele de conducere ale Colegiului. Această măsură reprezintă soluția concretă cu care vin să implementez conducerea transparentă și consultativă.

Printre câteva dintre efectele benefice, așteptate ale ședințelor online și ale votului electronic:

- optimizare decizională;

- reducerea costurilor de organizare a întrunirilor organelor de conducere ale Colegiului;

- scăderea absenteismului și creșterea angajamentului membrilor aleși;
- creșterea șansei de a utiliza capitalul expertizei profesionale a membrilor aleși;
- scăderea timpilor morți (timpul deplasării mai ales de departe din provincie) și a irosirii resurselor (pentru o ședință de Consiliu de maxim 4 ore un membru in Consiliu din provincie pierde între o zi și jumătate și trei zile);
- creșterea frecvenței ședințelor scurte și focusate cu agendă clară și anunțată din timp și cu timp limitat de desfășurare, pentru ca deciziile să poată fi luate cu mintea clară;
- scade șansa manipulării ședințelor mizând pe nepregătirea oamenilor sau pe oboseală în ședințe maraton convocate mai rar decât ar trebui (practica actualei conduceri).

 

Ca idee ar fi foarte bine, mai ales daca se are in vedere ce am zis si mai sus, adica sa fie si transmise online, pentru a putea fi accesibile si membrilor obisnuiti. Doar ca vizionare evident. Un astfel de sistem ar presupune o investitie initiala, dar ar fi destul de usor recuperata prin scaderea cheltuielilor de deplasare pentru membri comisiilor. In plus ar fi mai eficienta, mai rapida, si ar economisi o multime de timp (pentru cei din provincie).

 

Introducerea votului electronic laConvențiile naționale extraordinare ar permite ajustarea în timp real, în condiții de legalitate și cu largă consultare a comunității profesionale a ROF, a Codului de procedură disciplinară și a altor documente care vor putea avea nevoie de ajustări în funcție de experiența acumulată de Comitetul director nou votat.

Votul electronic va ușura extrem de mult conducerea consultativă și transparentă sub aspect financiar, prin urgentarea obținerii votului Comitetului director pentru contractele încheiate de președinte.

Transparență internă și față de comunitate și consultarea largă democratică ar fi o schimbare binevenită după anii de obscuritate și autocrație.

 

In primul rind ar trebui regindit sistemul de vot ca atare, mie mi se pare foarte stufos si aiurea. In al doilea rind, e destul de simplu de implementat un sistem de vot electronic, care ar oferi o multime de avantaje, inclusiv o prezenta crescuta la vot (la actualele alegeri media votantilor a fost cam de 10 % din totalul membrilor Copsi).

In plus, nu am mai vedea oameni stind sa centralizeze voturile timp de ore, ci totul ar fi in timp real. Si foarte important, ar da posibilitatea psihologilor sa voteze direct pe cei din conducerea nationala, nu prin intermediul reprezentantilor.

Si mai are un avantaj major: permite ca, ori de cite ori apar probleme importante, sa se realizeze consultarea rapida a membrilor. Evident ca asta ar diminua exercitarea conducerii dupa bunul plac al unora .... Deci, astept sa vad un astfel de sistem la Colegiu

 

 

4. Consultare largă democratică

Îmi asum introducerea în ROF a faptului că:

- va fi expus pe site (timp de minim 2 săptămâni) orice proiect sau hotărâre cu impact asupra comunității ce urmează a fi dezbătute și votate în Consiliu sau CD, pentru ca membrii interesați ai comunității profesionale să poată oferi feedback și să facă lobby la forurile de conducere;

- vor fi organizate regulat (de 2 ori pe an), prin mijloace electronice, studii de percepție, opinie și analiză a nevoilor membrilor și a feedback-ului lor la adresa activităților forurilor de conducere.

- vor fi puse la dispoziție și popularizate în rândul membrilor Colegiului mijloacele de comunicare cu structurile de conducere ale Colegiului.

În actualul mandat s-au luat decizii în numele întregii comunității fără măcar consultarea celorlalte foruri de conducere (vezi decizia timbrelor).

 

O astfel de consultare se poate realiza doar dupa implementarea unui sistem electronic de vot. Altfel nu are rezultate. Daca este bine gindit, ca si cerinte, un astfel de sistem poate oferi multiple avantaje, evident daca este corelat cu niste reguli clare si eficiente. Ca de exemplu, nu stiu daca sistemul actual de vot prevede asta, dar mie mi s-ar parea ok ca psihologii dintr-o anumita specializare sa isi voteze reprezentantii doar in comisia specifica – adica cei de pe muncii, transporturi si servicii sa voteze doar membri din comisia respectiva, atit local cit si national, dar sa nu voteze la psihoterapie de exemplu. Evident ca la comisii precum metodologie, deontologie ar trebui sa voteze toti. Chiar daca poate parea antidemocratica, are mai multa logica si e de mai bun simt decit chestiile gen „sa voteze tot poporul”. Pentru ca reversul este ca poti ajunge membru intr-o comisie cu sprijinul psihologilor care nu au nici o treaba cu specializarea respectiva ... si asta nu mi se pare ok. Dar e doar un punct de vedere ...

 

 

5. Reconstrucția cadrului legislativ prin schimbarea Legii 213/2004, așa cum practicienii și-o doresc.

Imediat după investire voi declanșa o campanie de largă consultare la nivelul membrilor Colegiului, adunând și sintetizând propunerile lor de schimbare a legii. Pe baza acesteia voi lucra împreună cu experți psihologi și juriști, astfel încât să produc în 6 luni draftul propunerii de modificare legislativă.

Pe baza semnalelor deja primite de la comunitate, propunerea de modificare a legii va include în mod obligatoriu modificări vizând creșterea rolului filialelor în economia activităților Colegiului și capacitatea lor legală de a gestiona bugete proprii. Acum, însă, Legea 213/2004 limitează consistent soluțiile pe această direcție.

În actualul mandat nu s-a demarat schimbarea legii, ci au fost folosite ambiguitățile ei.

 

Este probabil obiectivul fundamental care trebuie realizat de oricine doreste sa faca ceva in si cu psihologia romaneasca. Propuneri de modificare exista inca de prin 2006 (vezi aici http://www.psihologiaonline.ro/forum-mainmenu-69.html?func=view&id=51&catid=21 ), exista diverse variante de revizuire, dar esentialul ar fi ca aceasta lege sa fie modificata in bine si in folosul psihologilor, pentru ca sa nu mai beneficieze de avantajele ei doar o gasca de baieti destepti, asa cum se intimpla de 8 ani de zile. Fara o modificare majora si substantiala, o mare parte din intentiile de reformare ale Colegiului sint doar apa de ploaie, pentru ca ele nu sint permise de lege sau sint ingradite.

 

 

6. Descentralizarea și creșterea autonomiei filialelor teritoriale.

Acest obiectiv ar putea fi îndeplinit în 2 etape:

A. Mai întâi, având la bază legislația actuală limitativă, recomand și susțin:

- înființarea unei Comisii pentru filiale imediat după investire, la primul Consiliu. Comisia ar urma să analizeze în maxim 3 luni nevoile imediate, juste și fezabil de adresat ale filialelor teritoriale, și să le prezinte apoi Comitetului Director;

 

In general am oroare de comisiile astea, pentru ca exista o vorba care spune ca daca vrei sa amini o problema ... infiintezi o comisie. Dar ma rog, poate uneori sint necesare, desi cu siguranta exista si alternative. Dar daca e atita hotarire in faptul ca in maxim 3 luni sa analizeze, atunci ar trebui stabilit clar ca dupa aceasta analiza comisia se desfiinteaza de la sine. Adica durata de viata sa fie stabilita foarte clar de la inceput (4-5 luni de exemplu). Altfel, s-ar putea sa constatam ca peste 4 ani ea inca exista, pentru ca genul asta de „organisme” au tendinta de a se autointretine si de a descoperi probleme, acolo unde ele nu exista, doar ca sa isi justifice existenta. Sa nu uitam ca, odata cu criza, grecii au constatat ca o agentie infiintata acum vreo 60 de ani ca sa rezolve nu stiu ce problema, continua sa existe si sa dea salarii, desi problema respectiva fusese rezolvata in vreo 3 ani de la infiintare. Asa ca grija mare ....

 

- înființarea la Colegiu a unor sub-conturi pentru filiale în care să intre inițial 30% (25% în sub-contul filialei respective și 5 % într-un fond comun pentru filiale, de care se poate dispune transparent când o nevoie justă și urgentă a unei filiale depășește acumulările ei). Sumele vor fi utilizate conform deciziei fiecărei filiale, cu aprobarea Comitetului director, cu dezvoltarea de proceduri transparente de alocare și utilizare. Sumele se vor reporta și acumula de la un an la altul dacă nu sunt utilizate.

- Voi încuraja și facilita dialogul și parteneriatele între filiale pe criterii regionale.

 

Ideea e salutara dar ar trebui facute si niste calcule pentru ca s-ar putea sa apara si surprize. Transferul de bani ar trebui urmat si de transferul de atributii si indirect de cheltuieli, pentru ca altfel va fi nesustenabil. Nu poti sa dai 30 % din bugetul Colegiului la filiale si in acelasi timp sa mentii, la centru, cheltuielile la acelasi nivel. Nu sint fan al actualei conduceri, dar masurile de genul asta sint doar populisme daca nu sint sustinute de calcule clare si completate de alte masuri.

 

B. În partea a doua, după modificarea Legii 2013/2004 la capitolul filiale teritoriale, vizez să ajungem la modelul 40/60, verificat deja în Colegiul Medicilor.

Aceasta va presupune totodată și descentralizarea activităților și nu doar a banilor. De exemplu, voi propune ca interviurile de atestare să se poată desfășura cu procedură clară, unică pe țară, în comisii la nivel local, urmând ca la nivel central să se facă doar accesul la specialist și principal, medierea litigiilor și rezolvarea contestațiilor care apar.

 

Este in mare ce spuneam si mai sus, descentralizarea banilor trebuie insotita si de descentralizarea atributiilor, iar cele doua se pot realiza modificind Legea 213. Fara o modificare a legii exista riscul ca toate masurile astea sa fie rase de o alta echipa venita la conducerea Copsi.

 

 

7. Sprijinirea profesionalizării și atestării competențelor prin:

a) interviul de atestare prin mijloace electronice (tip videoconferință), introdus în ROF. Acesta se poate implementa inițial cel puțin pentru interviul de intrare în profesie, pentru treapta de lucru sub supervizare. Printre efectele așteptate sunt reducerea stresului și a aglomerației de pe holurile sediului central, economia de resurse de timp și bani pentru membrii Colegiului (nemaifiind necesare deplasările decât cel mult până la sediul filialei teritoriale locale).

 

Am vorbit ceva mai sus despre asta. Cu siguranta ca se poate face, ar fi util pentru toata lumea, asa ca nu-mi ramine decit sa-i doresc succes initiatorului si sa astept realizarea acestui deziderat. Totusi, vorbind obiectiv, in mod normal acest examen nu ar trebui sa existe, pentru ca intr-un fel el neaga practic studiile universitare. Pe de alta parte, cunoscind cu totii cam cum sta treaba cu facultatile romanesti, putem admite ca un astfel de examen este necesar. Conditia ar fi sa existe si din cei care nu il promoveaza. Actualmente e un examen dar toata lumea il promoveaza ceea ce il face la fel de ineficient si inutil ca orice alta chestie formala. De fapt el e pus acolo ca sa se mai ia niste bani de la candidati si sa li se reaminteasca cine sint sefii ...

 

b) elaborare de criterii de diferențiere a treptelor profesionale mai relevante decât simpla îmbătrânire cu 5 ani. (Această măsură este posibilă numai când se modifică Legea 213/2004).

 

Asta e absolut corect, iar criteriile alea ar trebui sa fie cumva stimulative, in sensul ca cei care depun ceva eforturi sa isi poata lua mai repede aceasta treapta profesionala. Nu mi se pare normal ca cineva care face cercetare, se implica in proiecte, studii, participa cu comunicari la conferinte, publica articole, carti, sa astepte tot 5 ani ca si unul care sta bine mersi, mai face cite o examinare, mai citeste un ziar, asteptind sa treaca cei 5 ani ca sa schimbe treapta. Din punctul meu de vedere, cei din categoria asta (care stau si asteapta), ar trebui sa stea vreo 7 ani sau mai mult. Pina la urma Colegiul ar trebui sa incurajeze profesionalismul ...

 

c) adoptarea unui sistem de descriere și evaluare a competențelor profesionale realist și aliniat standardelor internaționale pentru a crește șansa recunoașterii internaționale a atestării din România.

 

Poate ca ar fi mai simplu de modificat legea 213 si de adoptat sistemul promovat de European Federation of Psychologists' Associations: EFPA. Ne-am alinia si noi la ce se mai intimpla prin lumea buna .... fara sa incercam sa mai inventam roata.

 

d) ajustarea sistemului de credite de formare continuă, luând în calcul competențele comune între specialități și domenii de atestare.

 

Stiu ca sistemul se practica si la medici, si prin alte tari, dar sincer cred ca ar trebui regindit putin, atit in partea de acordare a creditelor pentru cursuri/workshopuri/conferinte cit si modul in care sint primite de catre participanti. La ora actuala este posibil sa primesti creditele astea doar daca te inscrii la o conferinta si vorbesti cu cineva sa iti ia si tie diploma. Ceea ce nu e chiar ok. La fel nu e normal ca diferitele workshopuri sa fie creditate dupa durata lor in ore. Oricum, in ansamblu este de lucrat inca la sistemul asta.

 

 

8. Sprijinirea integrării profesionale a psihologilor aflați pe primele trepte de atestare (practicant în supervizare și practicant autonom) prin:

a) Redefinirea voluntariatului ca practică profesională acceptată și încurajată de Colegiu, cu elaborarea de proceduri de înregistrare și documentare obligatorie a voluntariatului pentru a fi recunoscut de Colegiu, pentru a scădea riscul de eliberare de adeverințe pentru voluntariat fictiv. Efecte scontate: creșterea recunoașterii sociale a profesiei prin mediatizarea inteligentă a contribuțiilor voluntare, creșterea relevanței supervizării când practicienii sunt implicați în situații profesionale reale.

 

Ca initiativa e foarte buna, sa o vedem insa transpusa in practica si apoi si ce rezultate se obtin. Si pina atunci poate ar trebui reglementata putin si practica studentilor, ca si aia tot un fel de voluntariat. Cind am facut eu facultatea, una privata, practica era obligatorie, facea parte din curicula scolara, iar universitatea ne asigura locuri de practica pe alese. Azi din cite stiu s-a ajuns in situatia, anormala, de a se cere bani studentilor care vor sa faca practica. Poate ca ar trebui reglementat si aspectul asta si eventual incurajati putin psihologii care ofera locuri de practica gratuite studentilor (reduceri de taxe, credite etc).

 

b) Înființarea unei Comisii de suport și integrare profesională. Această comisie ar avea ca sarcină să caute, să faciliteze și să ofere psihologilor în supervizare informații despre oportunitățile de practică profesională supervizabilă în regim de ucenicie sau voluntariat, în specialitatea în care sunt atestați și elaborarea de baze de resurse accesabile, cu informații pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale la tinerii psihologi.

În actualul mandat, la propunerea președintelui și cu suportul juristului, voluntariatul a fost eliminat dintre opțiunile de practică profesională recunoscute de Colegiu.

 

Iarasi o comisie ? De ce nu un fel de bursa online in care sa existe oferta de supervizare, si pe de alta parte cei care au nevoie de supervizare. Totul deschis, transparent, la vedere. Nu e foarte complicat de realizat, nu e o investitie asa de costisitoare, dar cred ca ar crea o multime de avantaje, mai ales daca regulile ar fi clare. Oricum la partea cu supervizarea ar trebui si ceva reguli gen supervizorul sa fie relativ aproape de supervizat, ca si locatie ma refer, ca altfel e supervizare doar pe hirtie, cind unul e la Baia Mare si celalalt la Alexandria.

 

 

9. Protecția în exercitarea profesiei prin:

a) Organizarea a cel puțin a un curs online creditat, promovând practici etice și măsuri de protecție legală și managementul riscurilor profesionale, finanțat de Colegiu.

b) Limitarea practicilor neconcurențiale prin instituirea de standarde profesionale în livrarea serviciilor psihologice și realizarea unui sistem informatic de eliberare centralizată online a avizelor utilizate în raport cu terți, care să respecte standardele internaționale de protecție a intimității și confidențialității (HIPAA) și să permită verificarea imediată de către terți a corespondenței informațiilor de pe aviz cu cele din baza de date și a autenticității avizului. M-am opus ferm soluțiilor propuse în mandatul actual gen timbru poștal sau timbru sec.

 

Tehnic nu e problema, dar cu siguranta o buna parte din cei care s-au opus timbrelor se vor opune acestui sistem. Pe motiv de emitere de avize pe banda rulanta de exemplu. Ca si aici ar trebui lucrat putin, adica trebuie sa exite un maxim de avize zilnic. Discutia e mai lunga, ca masura e ok, astept sa o vad transpusa in practica. Doar ca un astfel de serviciu ar trebui sa fie accesibil tuturor celor care presteaza servicii psihologice si celor care le acceseaza, inclusiv Politiei, de exemplu, ca sa verifice daca o persoana nu are mai multe avize pentru acelasi lucru. De fapt un sistem de genul asta ar trebui sa nu permita emiterea mai multor avize pentru acelasi tip de examinare, intr-o perioada foarte scurta, daca primul aviz de exemplu este de Inapt. Oricum e clar ca in domeniul avizelor trebuie facut ceva, altfel va dispare si activitatea asta, pentru ca deja a cam devenit formala si inutila.

 

 

10. Înființarea unei Comisii de proiecte a Colegiului

Înființată în primele două luni de mandat, comisia va avea ca obiect designul și organizarea unor concursuri de proiecte cu actori profesionali și științifici din comunitatea de psihologie, dar și din afara ei în mediul guvernamental și privat, nonprofit și profit.

Concursurile de proiecte vor viza:

- lucrul în consorțiu pentru atragere de fonduri europene pe problematici actuale (de ex. a facilita intrarea tinerilor pe piața muncii prin acțiuni integrate care cuprind, inter alia, îndrumare, consiliere și ucenicie; a dezvolta parteneriate între mediul educației/formării și cel al muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educație și formare; a facilita menținerea unui stil de viață activ și sănătos pentru o populație în continuă îmbătrânire în statele europene etc.)

- proiecte de dezvoltare instituțională (vizând atragerea din comunitate a capitalului intelectual și de expertiză neutilizat și ignorat)

- proiecte de cercetare științifică în consorțiu, acolo unde capitalul uman al Colegiului permite acest lucru.

 

Iarasi o comisie .... inteleg de fapt ca la acea comisie se vor depune idei/schite de proiecte, care mai tirziu se vor materializa in proiecte cu finantare nerambursabila. Dupa cum spuneam mai sus nu cred ca infiintarea de comisii rezolva problemele. Sint si solutii mai eficiente.

Pe de alta parte cine ar finaliza treaba, adica cine ar aduce ideile de proiect la stadiul de proiect depus pentru finantare ? Tot Comisia respectiva ? Am oaresce indoieli in privinta asta in sensul ca nu cred ca e o solutie care va functiona si va fi si eficienta.

 

Înființarea cu resurse din primul proiect finanțat a unui departament de proiecte, cu angajați care să susțină activitatea constantă pe această direcție.

 

Infiintarea unui departament e o chestiune birocratica, care se poate face foarte usor, pentru ca nu necesita alte aprobari. Din punctul meu de vedere e mai simplu sa ai un departament care sa se ocupe de astfel de proiecte decit o comisie. Poti face un departament si sa angajezi 2-3 persoane pentru inceput, cu fisa postului si target clar – depunere de proiecte. Comisia daca nu isi face treaba ce se intimpla ... le iei boii de la bicicleta. Nu cred ca 2-3 angajati ar duce bugetul Copsi in deficit. Pe de alta parte ca sa astepti primul proiect ca sa infiintezi un astfel de departament mi se pare o aminare inutila. Daca avem in vedere ca anul asta nu se prea mai depun proiecte, de abia in 2014 vor fi accesibile, si presupunind ca dupa ce e depus se si aproba repede, asta inseamna ca in cel mai optimist caz, acest departament ar functiona pe la inceputul lui 2015, daca se merge pe varianta de constituire dupa aprobarea unui proiect. Asta inseamna o multime de timp pierdut, si nu sint asa sigur ca comisia aia va reusi sa depuna proiecte si sa faca si tot ce se mai propune pe aici: concursuri, evaluari proiecte, parteneriate etc

 

Obiectivul comun al Comisiei și departamentului de proiecte va fi cel puțin două proiecte în derulare (din care cel puțin unul pe fonduri europene) și minimum 3 proiecte depuse la fiecare nouă deschidere de linie de finanțare.

 

Poate ar fi mai bine de fixat un obiectiv raportat la o perioada de timp gen 3 proiecte pe an. Liniile de finantare sufera uneori aminari pentru deschidere, in plus exista diverse programe care pot fi accesate, cu diverse termene de depunere a proiectelor. Mi se pare mai simplu de cuantificat raportarea la an decit la deschiderea liniilor de finantare. E doar o opinie.

 

 

11. Sprijinirea dezvoltării comunității științifice de psihologie

Vizez ca principală măsură pentru sprijinul acestui obiectiv alocarea a 2% până la max. 5% din veniturile provenite din cotizații ale Colegiului pentru finanțarea unei asociații naționale a psihologilor puternică și vizibilă, similară APA (nouă sau chiar mai bine reactivarea funcționării APR), care să aibă scop eminamente științific, în timp ce Colegiul își delimitează rolul ca eminamente profesional. Asta ar permite atragerea de membri interesați să se implice (în condițiile unei taxe de aderare și cotizații mult mai mici sau gratis) și organizarea de activități de promovare a cercetării științifice.

Dacă soluția propusă nu va fi îmbrățișată de comunitate, îmi mențin angajamentul de a aloca acele resurse într-o altă manieră găsită ca mai bună pentru dezvoltarea cercetării științifice.

Cercetarea relevantă și vizibilă ne face parteneri mai demni de luat în calcul în dialogul cu ministerele în special cu cel al Sănătății.

 

Sa infiintezi o noua asociatie nu e asa greu, sa reactivezi APR nu stiu daca are rost. Cred ca sint cel putin 100 de asociatii ale psihologilor in Romania, si cu toate astea, implicarea in astfel de organizatii este foarte scazuta. Foarte putine din ele chiar au o activitate adevarata, multe exista doar pe hirtie, altele sint facute pentru a desfasura cursuri pentru ca e mai rentabil din punct de vedere fiscal sa procedezi asa.

Poate ca mai simplu ar fi ca in loc sa se creeze asociatii noi sa se imparta acel fond de bani in granturi mai mici – 1000, 2000, 5000, 10000 euro, sau mai mult - iar acestea sa fie atribuite prin concurs de proiecte de cercetare. Daca procesul de selectie e transparent, cu reguli si obiective clare pentru participanti, inclusiv in ce priveste evaluarea proiectelor (sint o multime de ghiduri de programe care pot fi luate ca model) atunci s-ar ajunge la o competitie de proiecte din care toata lumea ar avea de cistigat. Adica in loc sa dai bani discretionar unei asociatii care nu se stie cit de bine ii va cheltui, sa ii imparti prin concurs celor care chiar vor sa faca ceva (psihologi, doctoranzi, asociatii etc). Personal cred ca o astfel de solutie ar fi benefica si pentru cercetare si pentru cei care participa. In plus ar da posibilitatea celor care nu prea au sanse sa isi finanteze cercetarile (doctoranzi, cabinete individuale etc) sa obtina o parte din banii necesari. Fiind granturi mici, sint usor de controlat ca si cheltuieli, regulile pot fi relativ simple, iar procesul de depunere si selectie cu transparenta maxima. In plus cred ca in felul acesta banii s-ar cheltui mult mai eficient.

 

 

12. Regândirea sistemului de taxe și cotizații în sensul scăderii presiunii financiare asupra membrilor

Este pe agenda mea, însă nu cred că se pot lua responsabil astfel de angajamente înaintea finalizării primului an de mandat. Principalele resurse cu care s-ar putea face acest lucru vor proveni din proiectele câștigate, utilizarea mai judicioasă a resurselor și reducerea costurilor de funcționare ale colegiului.

 

E prima promisiune normala de genul asta pe care o aud. Nota 10 pentru asta. Oricit de mult s-ar dori aceste reduceri, o decizie reala se poate lua doar cu niste balante de venituri si cheltuieli si ceva calcule facute. Exista masuri care pot usura aceasta povara financiara: una din ele a fost luata deja, diplomele se trimit prin posta nu mai trebuie sa mergi dupa ele la Bucuresti. O alta masura ar putea fi examenele date in filiale sau online. Se pot gasi tot felul de solutii, dar evident ca ele trebuie sa aiba o baza reala nu reduceri si gratuitati scoase din burta, cum am vazut pe la alti candidati.

In al doilea rind, nu e neaparat sa se acorde reduceri, important ar fi ca psihologilor sa li se intoarca si ceva beneficii in schimbul cotizatiilor. Si aici este inca mult de lucru.

 

 

Nu în ultimul rând, alte două ținte importante aflate din start pe fișa postului unui președinte de Colegiu și pe care mi le asum sunt:

 

13. Creșterea prestigiului și vizibilității sociale pentru psiholog și serviciile psihologice

14. Parteneriatele și dialogul cu instituții cheie pentru promovarea profesiei și a serviciilor psihologice



Preambul la detalierea obiectivelor 13 și 14 din planul de măsuri

Uniunea Națională a Profesiilor Liberale, organizație ce reprezintă la nivel național și internațional interesele profesiilor liberale din România și la care Colegiul Psihologilor, sub actuala conducere, nu a considerat necesar să adere (suntem, de altfel, printre puținele, dacă nu singura profesie liberală nereprezentată în această organizație) a prezentat, cu ocazia Conferinței anuale 2012 și a unui eveniment dedicat Zilei profesiilor liberale un raport referitor la ”Impactul profesiilor liberale asupra vieții economice şi sociale din România“.

Profesia de psiholog apare la categoria ”profesii liberale necuantificate”. Altfel spus, nici cei care investighează cu interes nu reușesc să afle cine suntem, ce facem, ce beneficii aducem societății.

 

Pai exista o explicatie foarte simpla pentru acata stare de fapt, si am mai spus-o si cu alte ocazii. Chestia cu „liberalismul” profesiei de psiholog a fost mereu bagata in fata atunci cind interesele celor din conducerea CPR au cerut-o. Pentru ca prin Legea 213 si celelalte reglementari, profesia asta nu este deloc liberala. Unul din efectele „liberalismului” promovat de Colegiu a fost obligatia stipulata in lege ca psihologii sa isi exercite profesia in cabinete individuale sau societati profesionale ... adica multi si ... fraieri. Interdictia de a profesa prin SRL-uri sau, de ce nu. SA-uri, are un rost. Faptul ca unele firme pot deveni in timp puternice, si nu s-ar lasa calcate in picioare de tot felul de reglementari aberante ale Copsi, putind oricind sa angajeze avocati care sa conteste respectivele reglementari. Pentru un cabinet individual e mai greu sa faca asta, pentru ca inseamna o povara financiara suplimentara.

 

Aceasta este o reflectare obiectivă a rezultatului unei viziuni înguste care a dirijat până acum, ”cu mândrie”, aproape întreaga activitate a Colegiului în direcția auto-reglementării și a ignorat complet că profesia de psiholog există numai într-o relație vie cu societatea pe care o servește și că ea se poate dezvolta doar prin identificarea nevoilor societății și prin promovarea activă de soluții pertinente la problemele vieții de zi cu zi ale oamenilor.

În loc să fie un pol de evoluție al profesiei, dinamic, sensibil și responsiv față de nevoile societății, Colegiul s-a închis în birou cu ștampila și s-a preocupat doar de documentele pe care o poate aplica (desigur, contra cost). Mai mult, prin proiectul de Regulament de organizare și funcționare internă a CPR, care va fi supus aprobării Consiliului și apoi Convenției Naționale, Colegiul riscă (dacă proiectul va fi aprobat fără modificări de esență) să se transforme, probabil tot ”cu mândrie”, din organizație profesională care are ”rolul de a reprezenta și ocroti la nivel național și internațional interesele profesiei de psiholog cu drept de liberă practică”, așa cum este prevăzut în Legea 213, în ”autoritate cu rol de reglementare, având ca atribuții principale organizarea și auto-reglementarea profesiei și a furnizării serviciilor psihologice”.

 

Pai cei care au creat legea si Colegiul nu au fost interesati niciodata sa faca ceva pentru psihologia romaneasca si pentru psihologi. Pentru ca asta se putea realiza si prin APR. Ei au vrut doar o noua unealta prin care sa stoarca bani la adapostul unei legi. Asta s-a vazut clar inca de la aparitia normelor de aplicare a Legii 213. In rest, chestiile cu ocrotirea si reprezentarea profesiei sint povesti de adormit fraierii.

 

Această viziune limitată este reflectată atât în felul în care este construit site-ul Colegiului, care nu are nicio secțiune dedicată publicului, cât și în lipsa oricărei campanii de informare adresată publicului, instituțiilor și organizațiilor care pot beneficia de serviciile psihologilor sau care pot fi parteneri ai psihologilor pentru programe construite astfel încât să răspundă concret unor probleme identificate.

Ofer aici doar câteva exemple din nenumăratele la care ne putem gândi: zeci sau sute de mii de familii din România se destramă sau sunt afectate de plecarea la muncă în străinătate a unui mare număr de români și autoritățile statului nu au capacitatea de a interveni eficient în sprijinul lor; a crescut enorm rata abandonului școlar și a scăzut calitatea procesului educativ; există foarte multe comunități ”fără un minimum de servicii sociale comunitare (centre de consiliere și sprijin pentru părinți și copii, grupuri de suport, educație parentală etc.)” - (Raport sinteză al CPARSD-2009); programele de prevenție și de educație pentru un stil de viață sănătos nu includ de multe ori componenta psihologică; asistența persoanelor cu diverse afecțiuni ignoră aproape sistematic nevoia de suport psihologic pentru pacienți și familiile lor, prevenirea și combaterea violenței în familii și în școli este mai curând o sintagmă decât un program coerent și eficace etc.

Continuarea punerii în practică a viziunii limitative/obtuze în care actuala conducere închide conceptual activitatea Colegiului va conduce, în opinia mea, la situația în care se va reglementa din ce în ce mai strict furnizarea unui număr din ce în ce mai mic de servicii de către psihologi, din ce în ce mai prost plătiți.

 

Singura „viziune” a fostei si actualei conduceri a CPR a fost sa produca bani si sa isi faca sediu. In rest sa fim seriosi, nu exista nici o viziune, chiar si limitativa.

 

Fără a nega importanța reglementării în asigurarea cadrului de organizare al profesiei și a standardelor de calitate pentru serviciile psihologice, consider că a reglementa fără a susține, promova și dezvolta, este exact ca și cum o pasăre ar încerca să zboare doar cu o singură aripă. Înseamnă a genera în mod continuu un dezechilibru în relația dintre Colegiu și membrii săi, un dezechilibru între a cere și a oferi. S-a cerut din ce în ce mai mult și s-a oferit tot mai puțin.

 

Nici vorba sa negam importanta reglementarilor in psihologie, dar constatam ca in 8 ani Copsi s-a ocupat de reglementat tot felul de prostii (timbre etc), dar nu a avut timp pentru a crea niste standarde de calitate in evaluarile psihologice nde exemplu. Evident ca nu s-au creat pentru ca nu int dorite. Daca ar exista astfel de standarde unii psihologi ar cam trebui sa iasa din bransa si cu siguranta nu ar mai putea produce zeci de examinari pe zi. Asa ei ramin cuminti la locul lor si sint buni platitori de taxe la CPR.

 

Rolul Colegiului în viziunea mea este de principal promotor și susținător al profesiei și al serviciilor psihologice, de ferment generativ și factor de coagulare pentru idei, oameni, instituții și proiecte. Datoria Colegiului este să susțină activ creșterea gradului de informare și conștientizare a publicului referitor la psihologie ca știință care oferă soluții concrete, cu efecte demonstrabile în rezolvarea problemelor și îmbunătățirea calității vieții tuturor categoriilor de persoane.

 

In asamblu as spune ca e o analiza corecta si la obiect. Cu siguranta mai sint si alte aspecte de discutat vis-a-vis de ceea ce inseamna Colegiul, dar pina la urma nu e neaparat sa fie o analiza exhaustiva, ci sa surprinda lucrurile esentiale. Ca si declaratie de intentie referitoare la rolul Copsi, as zice ca e ok, ramine de vazut cum se va concretiza in practica, pentru ca de vorbe sintem satui cu totii.

 

Obiectivele de la punctele 13 și 14 ale programului meu vor fi abordate unitar, deoarece măsurile vizate de mine țintesc simultan atingerea ambelor obiective. Mai jos prezint doar câteva dintre măsurile care trebuie luate urgent pentru schimbarea acestei stări de fapt deplorabile.

Direcțiile principale de acțiune înspre care voi orienta activitatea Colegiului sunt:

    1. Încurajarea accesului publicului la serviciile psihologice

    2. Promovarea psihologiei ca știință a comportamentului, atât în percepția publicului larg cât și a altor profesii care pot fi surse de trimitere și recomandare a oamenilor către serviciile psihologice.

    3. Demonstrarea cu argumente științifice și popularizarea valorii și beneficiilor oferite de profesia noastră într-o varietate de contexte, clinice, organizaționale, comunitare, de cercetare etc.

    4. Construirea unei relații de parteneriat cu principalele instituții care sunt factori decizionali cheie pentru promovarea profesiei de psiholog.

     

    OK, sa vedem cum s-ar realiza cele de mai sus.



    Măsuri pentru atingerea obiectivelor 13 și 14

    Câteva dintre modalitățile de implementare pe care le am în vedere sunt:

    • Angajarea de specialiști în PR la Colegiu care să realizeze profesionist și pro-activ activitatea de relații publice și comunicare a Colegiului.

    • Realizarea de studii asupra percepției sociale a profesiei și studii de piață care să identifice gradul de cunoaștere și de accesare al serviciilor psihologice, motivele sau obstacolele în calea accesării serviciilor psihologice, satisfacția beneficiarilor, așteptările față de serviciile psihologice etc. Datele obținute vor fi puse la baza campaniilor de informare și promovare a profesiei de psiholog și a serviciilor psihologice, astfel încât acestea să fie construite adecvat pentru categoriile de public-țintă.

    • Departamentul de proiecte și cel de relații publice vor identifica și iniția relații cu toate organismele sau instituțiile care pot avea rol de beneficiar, de susținător, de promotor, de colaborator sau de decident în raport cu Colegiul Psihologilor, cu membrii săi și cu serviciile pe care aceștia le oferă.

    • Voi facilita inițierea parteneriatului între Colegiul Psihologilor și Uniunea Națională a Profesiilor Liberale, promovând interesele profesiei și prin intermediul acestei organizații, la nivel național și internațional.

    • Voi iniția constituirea de grupuri de lobby și advocacy care vor monitoriza inițiativele și proiectele autorităților și organismelor naționale și internaționale, vor propune, promova și susține interesele psihologilor și inițiativele Colegiului și ale asociațiilor profesionale ale psihologilor.

     

    Pentru ca activitatile de lobby sa aiba eficienta ar trebui ca psihologi sa fie vazuti ca o bransa puternica, unita cind e vorba de interesele ei si care in acelasi timp poate oferi sprijin/voturi. Deocamdata nu e cazul. Cei care sint vizati de lobby au si ei interesele lor, si vor sa stie ce obtin in schimb atunci cind fac o favoare. Deocamdata psihologii sint prea dezbinati si prea putin importanti din punct de vedere financiar. Asa ca si rezultatele actiunilor de lobby sint pe masura...

     

    • Site-ul Colegiului va avea rubrici destinate informării și educării publicului, instituțiilor și decidenților în domeniul politicilor publice.

    • Colegiul va organiza evenimente, dezbateri, mese rotunde, conferințe la care va invita personalități, reprezentanți ai autorităților naționale sau locale responsabile de gestionarea diverselor probleme, reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale, ai instituțiilor academice etc. pentru a iniția împreună cu aceștia parteneriate și programe adresate diverselor categorii de public.

    • Voi iniția cu sprijinul Comisiilor aplicative constituirea și coordonarea de grupuri de lucru deschise în care se vor putea implica toți psihologii care au idei și vor să construiască proiecte prin care să se răspundă nevoilor societății. Întâlnirile grupurilor de lucru vor fi anunțate public pe site-ul Colegiului și se vor desfășura atât la nivelul filialelor, cât și la nivel central. Concluziile și propunerile acestor grupuri vor fi transmise Comitetului director și Consiliului Colegiului, care vor elabora strategii, direcții și planuri de acțiune ale Colegiului pentru concretizarea lor.

     

    E bine ca intentie, dar sint foarte curios sa vad cit de mult se vor implica psihologii. S-ar putea sa existe surprize mari, pentru ca din experienta proprie am avut ocazia sa constat ca gradul de implicare din bransa noastra e apropiat de zero.

     

    • În cadrul Comisiei și Departamentului de programe voi iniția formarea unui grup de lucru care va identifica surse de finanțare, va monitoriza și anunța în timp util direcțiile și liniile de finanțare, informând atât comunitatea practicienilor, cât și comunitatea academică despre aplicațiile care pot fi depuse pentru proiecte de cercetare și de intervenție psihologică.

     

    Dupa cum spuneam nu cred in comisii. Pe de alta parte nu vad de ce e nevoie de un grup in cadrul departamentului pentru a cauta linii de finantare. Asta e primul lucru pe care il are de facut departamentul la infiintare ca sa isi poata face treaba. In plus, nu e nevoie sa caute la nesfirsit. In 2014 intra in vigoare noile programe de finantare, deci se pot identifica in mare, inca de la inceput, cam ce finantari se pot accesa si ce fel de proiecte se pot depune. In rest, ce mai apare din cind in cind ca finantare, nu e greu de stabilit daca e sau nu compatibil cu tipul de proiecte dorite de Cospi. A crea tot felul de grupuri etc e pierdere de vreme.

     

    • Colegiul va publica pe site, la secțiunea destinată publicului, rezultate ale cercetărilor care demonstrează eficacitatea intervențiilor psihologice, sintetizate și formulate într-un limbaj accesibil și va încuraja asociațiile profesionale să se implice în efectuarea și publicarea de studii de eficacitate, atât în reviste de specialitate, cât și în mass-media, contribuind la popularizarea acestor rezultate.

    • Voi sprijini Colegiul să se implice activ, constructiv și consecvent în redefinirea conceptului de sănătate mintală în politicile publice. Un raport al misiunii CE de evaluare a sănătății mintale subliniază încă din 2006 ”focalizarea sănătății mintale din România pe spitalele psihiatrice și subordonarea ei unui model excesiv de biologic”, iar în elementele incipiente și semi-abandonate de strategie națională privind sănătatea mintală, psihologii, în loc să fie parteneri inițiatori, sunt doar menționați ”la număr” ca personal care trebuie să facă parte din diverse structuri medicale. În același timp, la nivelul Comisiei Europene există un ”Pact european pentru sănătate mintală și bunăstare și recunoașterea sănătății mintale și a bunăstării drept o direcție prioritară de acțiune” care stabilește modalitățile concrete prin care se poate interveni, atât la nivel național, cât și prin implicarea altor organizații europene. Departamentul de proiecte și cel de comunicare și relații publice vor identifica, împreună cu comisiile de specialitate și reprezentanți ai asociațiilor profesionale, acțiunile concrete de informare, promovare și implicare a psihologilor și vor elabora Strategia Colegiului psihologilor în domeniul sănătății mintale. Această strategie va fi adusă la cunoștința tuturor psihologilor (care, la rândul lor, vor propune programe, proiecte, parteneriate pe care le pot dezvolta cu sprijinul Colegiului) și va fi promovată prin grupurile de lobby și advocacy la nivelul decidenților.

     

    Cred ca se cam amesteca lucrurile. Departamentele de proiecte si PR ar trebui sa se ocupe de ceea ce zic denumirile lor, in nici un caz de elaborat strategii in domeniul sanatatii mintale. Pentru o astfel de strategie se poate constitui un grup, cu termen clar ca deadline, si care sa elaboreze o astfel de strategie. E mai logic si mai firesc. Faptul ca mai tirziu, pe baza acestei strategii, departamentul de specialitate va scrie si depune proiecte care sa materializeze partial aceasta strategie ... asta e alta mincare de peste, dar dupa cum ziceam, e bine ca fiecare sa faca treaba pentru care este pregatit si e competent, iar departamentele sa isi faca treaba. Amestecul asta de sarcini nu e de bun augur in general si e o tara specifica mai degraba institutiilor bugetare, decit unor organizatii care vor sa lucreze profesionist.

     

    • Voi susține Colegiul Psihologilor în dezvoltarea parteneriatului cu Colegiul Medicilor, nu doar la nivelul conducerii, ci și la nivelul comisiilor și departamentelor. De exemplu, departamentul de proiecte al Colegiului va iniția colaborarea cu departamentul de studii și strategii al Colegiului Medicilor, comisiile de specialitate ale Colegiului vor dialoga cu Comisia de expertiză medicală a capacității de muncă, Comisia de medicina muncii, Comisia de psihiatrie, cea de oncologie, cea de transplant etc. pentru a identifica modalitățile concrete în care se poate îmbunătăți colaborarea între psihologi și medici și integrarea serviciilor psihologice în cadrul serviciilor de sănătate. Strategia de până acum s-a dovedit un eșec, de aceea relația cu medicii trebuie construită și dezvoltată prin eforturi constante și susținute, pentru atingerea dezideratului psihologilor referitor la contractele încheiate cu CNAS și decontarea serviciilor psihologice.

     

    Iar se amesteca lucrurile, sau nu am inteles eu exact cum e cu departamentul de proiecte. Initial am crezut ca se vrea un departament care sa se ocupe de proiecte cu finantare nerambursabila/finantate de Copsi. Deja mai sus am vazut ca tot el trebuie sa creeze si strategii, aici vad ca trebuie sa colaboreze cu Departamentul de studii si cercetari al Colegiului Medicilor. Ma tem ca va mai primi si alte insarcinari, ceea ce inseamna ca ori nu am inteles eu, ori nu e prea clar ce se vrea cu departamentul asta. Teama mi-a ca daca i se vor da tot felul de sarcini care nu au legatura cu obiectivele lui, in final se va dovedi doar un mare fiasco, un departament care se ocupa de tot felul de chestii cu rezultat zero. Pina la urma, daca Colegiul medicilor are un Departament de studii si strategii, si dupa cum am vazut in masurile de mai sus, se doreste ca si Copsi sa isi realizeze propriile studii si strategii, atunci poate ar fi mai simplu de creat un departament similar, folosind eventual modelul de la medici, cu atributii si sarcini clare, care sa colaboreze cu omologul medical, iar departamentul de proiecte sa fie lasat sa isi faca treaba. Dar ma rog, asta e doar viziunea mea, asupra acestei chestiuni, nu reprezinta neaparat adevarul absolut, fiecare face cum crede ca e mai bine, doar ca la scadenta, peste 4 ani, va fi si judecat dupa rezultatele obtinute.

     

    • Colegiul va iniția și derula campanii de informare privind rolul serviciilor psihologice în programele de sănătate la locul de muncă, prevenirea și managementul stresului profesional, consilierea angajaților pentru îmbunătățirea echilibrului între viața profesională și cea personală etc.

    • Voi implica Colegiul în medierea și facilitarea contactelor și colaborărilor dintre asociații profesionale din țară și organisme și asociații reprezentative de la nivel european și Internațional.

    • Voi invita asociațiile profesionale cele mai reprezentative din fiecare domeniu și specialitate profesională să se implice direct împreună cu Colegiul în definirea identității profesionale a respectivului domeniu sau a respectivei specialități.



    Închei prezentarea planului de măsuri aici, însă invit întreaga comunitate să contribuie cu idei și propuneri de soluții și măsuri la dezvoltarea acestui plan de măsuri inițial, într-un plan managerial. Îmi puteți comunica propunerile voastre atât pe adresa de email Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , cât și pe pagina mea de Facebook

     

     

    Ganduri bune,

    Bogdan Cezar Ion, Ph.D.

     

    Lecturer - Bucharest University

    Member, Associate, Trainer – ICCE

    International Center for Clinical Excellence

    www.centerforclinicalexcellence.com

     

    Concluzii:

    Ca si in celelalte planuri manageriale comentate si acesta are in buna masura aceeasi problema:

    - obiectivele nu sint chiar cuntificate, multe din ele putind fi considerate simple promisiuni.

    - nu au un termen limita, sa stim si noi pina cind vor fi implementate, avem doar un termen implicit, cei 4 ani de mandat.

    Am mai constatat ca se mai unele masuri nu sint tocmai clare, se mai amesteca unele lucruri, cel putin din punctul meu de vedere. De asemenea un exces de comisii care ar trebui sa rezolve tot felul de probleme, dar care de obicei nu fac decit sa lungeasca situatia. De obicei daca ai o problema, identifici solutiile de rezolvare si aplici ceea ce crezi ca e mai bine pentru situatia data. O comisie nu face decit sa incurce treburile.

    Pe ansamblu insa, avem o evaluare realista a situatiei, destule propuneri bune, si mai ales, cel mai putin populist program de pina acum.

    E singurul program in care am vazut ca eventualele reduceri de taxe se vor face dupa o analiza prealabila si nu dupa ureche sau din burta ca la alti candidati.

    Nota Bene - lipseste si laitmotivul tuturor candidatilor de pina acuma – contractarea directa si decontarea serviciilor psihologice de catre CNAS. E un lucru bun pentru ca e genul de promisiune care va ramine la acest stadiu, desi psihologilor li se da mereu impresia ca toata chestiunea tine de niste discutii. Ori in realitate problema respectiva e mult mai complicata, iar o eventuala rezolvare va dura probabil citiva ani, deci toata vorbaria pe tema asta e doar o gogoasa electorala.

    Evident ca mai este de lucru la acest program, de clarificat, detaliat, dar in mare am zice ca e un pas inainte fata de ceea ce am analizat pina acum.

     

     

     

     

    Lucian Andries

    3 aprilie 2013


    Comentarii (0)Add Comment

    Scrie comentariu
    Trebuie sa fii logat ca sa poti posta comentarii. Daca nu ai inca un cont, inregistreaza-te!

    busy
     
    Psihologie